Israel, Ucraina, China și inteligența artificială. Ultimele lecții diplomatice ale lui Kissinger

Henry Kissinger, cel care a fost unul dintre cei mai mari diplomați ai secolului al XX-lea, a murit la vârsta de 100 de ani. Până în ultimele luni de viață, fostul secretar de stat american și-a oferit sfaturile în privința geopoliticii.

Arhitectul major al diplomației SUA

S-a întâlnit cu De Gaulle, Golda Meir, Sadat și cu Papa Ioan Paul. A vânat porci mistreți cu Leonid Brejnev. A purtat negocieri cu Deng Xiaoping. A vizitat toată lumea și a înțeles-o.

Kissinger, omul care a fost arhitectul diplomației americane începând cu anii 1970 a murit joi, 30 noiembrie. În amurgul unui secol de viață extraordinară, Henry Kissinger, cu fizicul diminuat, dar cu mintea încă trează, continua să zugrăvească în public fresca geopolitică a secolului care va urma.

În ultimele sale patru interviuri, acordate în anul morții sale presei germane Welt TV și Die Zeit , ziarului american The Economist și agenției de presă Bloomberg , fostul secretar american de Stat, care a fost și profesor, a dat ultimele sale lecții de relații internaționale.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Hamas, un „atac fundamental la adresa sistemului internațional”

Când a vorbit cu directorul general al Axel Springer SE, Mathias Döpfner, în fața camerelor de luat vederi ale televiziunii WELT TV, în octombrie, trecuseră două săptămâni de când Hamas și-a trimis brigăzile teroriste pentru a face ravagii în Israel. Henry Kissinger a descris acest lucru ca fiind un „atac fundamental asupra sistemului internațional”, subminând și mai mult ordinea globală.

„Actul de agresiune” al Hamas trebuie să fie întâmpinat cu „o anumită sancțiune”, a spus el, avertizând în același timp asupra pericolului de escaladare în regiune. „Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să se intensifice și să antreneze și alte țări arabe sub presiunea opiniei publice”.

Fostul secretar de stat american s-a referit la Războiul de Yom Kippur din 1973, care a dus la apariția unei coaliții arabe conduse de Egipt și Siria împotriva Israelului. Atacul Hamas a avut loc la 50 de ani și o zi de la începutul acelui război din 1973. La acea vreme, Henry Kissinger tocmai fusese numit secretar de  Stat. Adevăratul obiectiv al Hamas „nu poate fi decât să mobilizeze lumea arabă împotriva Israelului și să iasă de pe calea negocierilor pașnice”, a avertizat el.

Ușa deschisă emigranților, o greșeală

Întrebat despre demonstrațiile pro-palestiniene care au ținut prima pagină a ziarelor din Germania în acea perioadă, Henry Kissinger a declarat că „imigrația în masă” în Germania, țara sa de origine, a fost o „greșeală gravă”: „A fost o greșeală gravă să lăsăm să intre atât de mulți oameni de culturi, religii și concepte total diferite, deoarece se creează un grup de presiune în fiecare țară care a făcut același lucru”.

Digisport.ro

Nemaiîntâlnit! Câți bodyguarzi ”l-au apărat” pe Dan Șucu de jurnaliști după Rapid - Craiova! Oamenii patronului, mesaj pentru presă

În același interviu acordat postului WELT TV, laureatul Premiului Nobel pentru Pace a declarat că a fost „dureros” să vadă demonstranții din Berlin bucurându-se de agresiunea împotriva Israelului. Născut într-o familie de evrei bavarezi la 27 mai 1923, Heinz Kissinger – numele său real – a fugit din țara sa și a venit în Statele Unite împreună cu familia sa în 1938, la cinci ani după venirea la putere a lui Hitler.

12 membri ai familiei sale au dispărut în infernul Holocaustului. El povestește că a fost „atacat pe stradă de către tineretul hitlerist”. „Întreaga atmosferă era foarte ostilă, peste tot erau semne care spuneau că evreii nu sunt bineveniți. A existat o singură familie în Leutershausen care a continuat să fie prietenoasă cu noi”, notează Le Figaro.

Evitarea conflictului cu China

În ultimele sale interviuri, cel care a fost arhitectul unei diplomații deschise cu China a vorbit pe larg și despre miza opoziției dintre Statele Unite și Beijing. „Pe traiectoria actuală a relațiilor, cred că un conflict militar este probabil”, -a spus pentru Blommberg. El a adăugat că astfel de războaie între două superputeri nu pot fi câștigate sau ar putea fi câștigate doar „cu costuri disproporționate”.

„Conflictul cu privire la Taiwan ar putea escalada într-un mod pe care nimeni nu îl poate controla. Acest pericol există”, a declarat el la WELT TV în noiembrie, referindu-se la riscul unui conflict nuclear. „O confruntare militară între cele două puteri ar fi un dezastru teribil, mai rău decât Primul Război Mondial. Ambele sunt puteri de înaltă tehnologie, ambele au arme cu o putere de distrugere nelimitată”.

„Dreptul la respect”

Fiind un susținător pragmatic al realpolitik-ului, el a încurajat Statele Unite să nu se agațe de o viziune simplistă asupra chinezilor, care uneori sunt văzuți doar ca fiind comuniști. „Cred că, pentru ei, comunismul este doar o formă de guvernare autoritară și că, de fapt, acționează în conformitate cu principiile confucianiste”, a declarat el la WEL TV. Potrivit principiilor sale, chinezii doresc să „lucreze la cel mai înalt nivel al capacităților lor”, dar „nu cer însușirea de teritorii și dominarea altor țări”. Chiar dacă China consideră că are „dreptul la respectul cerut de amploarea comportamentului său”.

Pentru a evita acest risc, Kissinger a pledat pentru coexistență cu China. O ruptură a relației, a declarat el pentru Die Zeit, s-ar datora „în parte propriei noastre lipse de competență”. El a continuat: „Dacă suntem puternici și determinați, cred că este posibilă coexistența cu China”.

Coexistența „poate eșua”

Cu câteva luni mai devreme, însă, el a declarat pentru The Economist că succesul este departe de a fi garantat: „Poate eșua. Și, prin urmare, trebuie să fim suficient de puternici din punct de vedere militar pentru a susține eșecul”.

Vorbind cu jurnaliștii de la The Economist, el a criticat viziunea idealistă a unora dintre compatrioții săi care cred că „o Chină înfrântă ar deveni democratică și pașnică. Nu văd nici un precedent pentru un astfel de rezultat”, a spus el. „Cel mai probabil, o prăbușire a regimului comunist ar duce la un război civil care s-ar înăspri într-un conflict ideologic și nu ar face decât să sporească instabilitatea globală”. Iar marele diplomat a concluzionat: „Nu este în interesul nostru să conducem China spre disoluție”.

O viziune controversată asupra conflictului Ucraina- Rusia

Ultimele declarații ale lui Henry Kissinger privind războiul din Ucraina sunt, fără îndoială, cele care au făcut să curgă cea mai multă cerneală. Deși descrie invazia rusă din februarie 2022 ca fiind o „eroare catastrofală de judecată din partea lui Putin” în The Economist, el consideră că nici Occidentul nu este scutit de vină.

În interviul pentru Die Zeit, el amintește că încă din 2014 „și-a exprimat serioase îndoieli cu privire la planul de a invita Ucraina să adere la NATO. Acesta a fost începutul unei serii de evenimente care au culminat cu războiul. Acest lucru nu justifică războiul, dar părerea mea de atunci, și este și acum”, a fost că planul „nu a fost unul înțelept”.

Fostul secretar de stat al SUA a adăugat: „Evaluarea mea de atunci a fost că ar fi fost mai bine să lăsăm Ucraina neutră, cu un statut similar cu cel al Finlandei de la acea vreme”.

Suceala pe ultima sută

Cu toate acestea, Henry Kissinger a declarat ulterior că această poziție – care i-a adus multe critici – s-a schimbat și că crede că Ucraina ar trebui încurajată să adere la NATO: „Astăzi, sunt absolut în favoarea admiterii Ucrainei în NATO după ce războiul se va încheia. Acum că nu mai există zone neutre între NATO și Rusia”, „ar fi mai bine”.

În The Economist, Henry Kissinger a criticat actuala politică europeană de înarmare a Ucrainei fără a lua în considerare în mod serios aderarea la NATO. El a descris acest comportament ca fiind „nebunesc de periculos”: „Pentru că europenii spun: Nu îi vrem în NATO pentru că este prea riscant. Așa că îi vom înarma până la capăt și le vom da cele mai avansate arme”. Concluzia marelui diplomat a fost lipsită de ambiguitate: „Acum am înarmat Ucraina într-o asemenea măsură încât va fi țara cea mai bine înarmată și cu cea mai puțină experiență strategică țară din Europa”.

Apropierea de Rusia pentru stabilizarea estului

Pentru a construi o pace durabilă în Europa, fostul ministru de externe le-a spus jurnaliștilor americani că, pe lângă aducerea Ucrainei în NATO, Occidentul trebuie să organizeze acum o apropiere de Rusia pentru a stabiliza frontierele sale estice.

În opinia sa, Occidentul ar trebui să-i determine pe ruși să renunțe la cât mai mult din teritoriul pe care l-au cucerit în 2014. Riscul unei încetări a focului ar fi că Rusia ar păstra în cele din urmă „cel puțin orașul Sevastopol, cel mai mare oraș din Crimeea și principalul port rusesc la Marea Neagră”.

Putin și armele nucleare

Henry Kissinger a declarat pentru Die Zeit că nu crede că Putin „va folosi arme nucleare pentru a-și apăra cuceririle din Ucraina”. „Dar cu cât acest lucru atinge mai mult inima identității rusești, cu atât este mai probabil că va face acest lucru”, a subliniat centenarul. De asemenea, el a criticat mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională împotriva lui Vladimir Putin: „Putin judecat? Mai bine nu! Devine imposibil, sau mult mai dificil, să limitezi un război dacă rezultatul acestuia este legat de destinul personal al unui lider politic”.

„Ingrijorat în legătură cu inteligența artificială”

În cursul declarațiilor sale, fostul diplomat a revenit în numeroase rânduri la problema inteligenței artificiale. „Sunt foarte îngrijorat de inteligența artificială”, a declarat el la WELT TV. „Odată ce aceste mașini vor putea comunica între ele, ceea ce vor putea face cu siguranță în următorii cinci ani, atunci devine aproape o problemă de specie, să știm dacă specia umană își poate păstra individualitatea în fața acestei competiții pe care ea însăși a creat-o”.

Pentru The Economist, el a insistat asupra necesității unei colaborări sino-americane în materie de inteligență artificială: „Ne aflăm într-o lume cu o putere de distrugere fără precedent”, a avertizat el. „Dacă vă uitați la istoria militară, puteți spune că nu a fost niciodată posibil să vă distrugeți toți adversarii, din cauza limitelor geografiei și ale preciziei”.

„Nu mai există limite”

Astăzi, „nu mai există limite. Fiecare adversar este 100% vulnerabil”. În opinia sa, potențialul perturbator al IA este comparabil cu cel al invenției tiparului, care a bulversat echilibrele geopolitice prin răspândirea de noi idei în Europa în secolele XVI și XVII.

„Cred că trebuie să începem să vorbim despre impactul tehnologiei asupra celorlalți”, a continuat el. „Trebuie să facem pași mici spre controlul armelor, în care fiecare parte prezintă celeilalte informații controlabile despre capacități. Provocarea constă în faptul că liderii trebuie să fie suficient de înțelepți pentru a înțelege că IA nu trebuie să fie împinsă la limită”. În caz contrar, „riscați să distrugeți lumea”.

Germania, Marea Britanie, SUA

Intervievat de jurnaliștii de la agenția americană de știri Bloomberg, Kissinger a prezentat, de asemenea, provocările cu care, în opinia sa, Europa va trebui să se confrunte în următoarele decenii, punând accentul pe Germania și Marea Britanie.

„Centrul de greutate politică în Europa se deplasează inexorabil spre Germania”, a spus el. „Germania, un lider, trebuie să dea un exemplu de moderație și înțelepciune, echilibrând interesele tuturor țărilor. (…) Ne aflăm într-un moment în care trebuie creată o nouă structură pentru Europa pe baza acestei realități”.

În ceea ce-i privește pe britanici, „Regatul Unit în afara Uniunii Europene este acum într-o poziție mai bună pentru a-și consolida legăturile cu americanii decât o țară precum Franța, care rămâne în cadrul blocului comunitar”, a spus el. Kissinger a vorbit și despre „parteneriatul special” dintre Marea Britanie și Statele Unite, subliniind că există acum „o mare oportunitate pentru Marea Britanie de a acționa ca o legătură între Europa și America”.

„Sper ca republicanii să găsească ceva mai bun”

Tot pentru Bloomberg, Kissinger a analizat starea politicii americane, subliniind polarizarea îngrijorătoare a acesteia în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024. În opinia sa, riscul este clar: America se va izola” dacă va continua să acorde prioritate politicii interne fără a lua în considerare afacerile internaționale.

„Nu cred că Biden poate oferi inspirația și sper ca republicanii să găsească pe cineva mai bun”, a adăugat el pentru The Economist. „Nu este acesta un mare moment al istoriei”.

Pe un ton mai intim, centenarul a vorbit la WELT TV despre detașarea sa de marile frământări din lume. El a declarat cu câteva săptămâni înainte de a muri: „Când devii foarte bătrân, ai nevoie de multe. Este ca și cum ai fi o mașină second-hand, cu multe defecțiuni. Dar, per ansamblu, te eliberează de grija pentru modul în care acțiunile tale îți pot afecta viitorul. Te cuprinde o seninătate, pentru că nu mai poți avea mari pretenții față de viitor”.