Jocurile mortale pe Internet, un fenomen care ia amploare. “Copiii sunt gata să facă orice. Pericolul e maxim”

SPECAL FANATIK
Iulia Cimpoeru   
în HotNews
04/02/2021, 14:07
Jocurile mortale pe Internet, un fenomen care ia amploare. “Copiii sunt gata să facă orice. Pericolul e maxim” SPECAL FANATIK
Jocurile mortale pe Internet, un fenomen care ia amploare Foto: hepta

Tot mai mulți copii sunt prezenți pe rețele sociale de la vârste fragede, atrag atenția specialiștii. Recent, o fetiță de 10 ani din Italia a murit sufocată în timp ce încerca să imite un joc periculos pe TikTok. Conform psihologului Mihai Copăceanu, vârsta copiilor care dau curs unor astfel de provocări, este tot mai mică.

Cu puțin timp în urmă, o fetiță de 10 ani din Italia a murit sufocată în timp ce încerca să imite o provocare lansată pe TikTok de adolescenți.

Jocul, cunoscut și sub numele de “the fainting game” ( „jocul leșinului” n.r.), este popular printre adolescenții din întreaga lume. Urmând instrucțiunile din clipul de pe TikTok, fetița s-a dus în baia familiei, și-a pus o eșarfă în jurul gâtului și a strâns-o până și-a oprit respirația, în acest timp filmându-se cu telefonul. Din nefericire, fetița nu a reușit să-și desfac eșarfa la timp și s-a sufocat.

Mihai Copăceanu: Copilul nu are o judecată care să pună la îndoială ceea ce vede în mediul online

Deși TikTok are ca limită de vârstă de 13 ani, aceasta nu este respectată în realitate și copii mult mai mici își pot face cont.

“Pentru TikTok și Instagram vârsta permisă este de 13 ani. Fetița decedată din Italia a avut 10 ani. În România, copii de 8 sau 9 ani sunt prezenți pe TikTok și pe alte aplicații. Riscurile pentru propria siguranță sunt mai ridicate, cu cât vârsta e mai mică”, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu.

Copiii de vârstă mică sunt mult mai expuși pericolelor mediului digital fiindcă au o capacitate critică limitată.

“Copilul încă diminuează riscurile, nu analizează critic, nu are o judecată care să pună la îndoială ceea ce vede în mediul online. De aceea are nevoie maximă de supravegherea adultului. Copilul se entuziasmează foarte rapid și trece la acțiune, însă aceste acțiuni pot fi riscante, iată, pentru viața lui. Copilul aflat la vârsta de 9-10 ani experimentează o creștere cognitivă în ritm rapid. La fiecare copil, dezvoltarea fizică este diferită. La această vârstă copilul este gata să facă aproape orice pentru a avea o imagine de sine pozitivă, care se conturează în raport cu aprecierile pe care le primește de la cei din jur, mai ales de la grupul de prieteni și de urmăritori pe rețelele sociale. În prezent, aplicațiile online permit copilului să primească aprecieri într-un ritm foarte rapid”, completează Mihai Copăceanu pentru FANATIK.

O legătură afectivă sănătoasă părinte-copil asigură o protecție sigură asupra activității online a minorilor

Părintele trebuie să vorbească cât mai deschis cu copilul despre pericolele care pândesc în mediul online, cât mai devreme. Ideal este ca atunci când copilul este la vârsta la care poate folosi un telefon să fie atenționat de părinți să fie cât mai vigilent și să le transmită dacă a fost abordat de persoane necunoscute care l-au făcut să se simtă inconfortabil sau dacă vrea să dea curs unei provocări, cum sunt cele lansate pe TikTok și Instagram.

Specialistul mai sfătuiește părinții să supravegheze îndeaproape activitatea online a copiilor și să poarte un dialog deschis cu aceștia.

“Există un mediu online, pe rețelele sociale, o presiune incredibilă de a ne maturiza precoce, de a face lucruri care nu sunt congruente cu vârsta noastră. Drept urmare, diversele provocări la care adolescenții sunt invitați pot fi riscante până a le pune viața în pericol. Tocmai de aceea, copilul trebuie să comunice aceste provocări celor din jurul său, familiei. O legătură afectivă părinte – copil înseamnă o protecție sigură asupra activității online. În același timp nevoia copilului de a naviga online, de a căuta informații, muzică, de a socializa este una evidentă și de înțeles”, mai spune psihologul.

Ce pot face părinții. Sfatul unei mame

Andreea Mogoș este mama a două fetițe, de 13 ani, respectiv 17 ani. Ea le-a spus fetelor că telefonul trebuie folosit cu măsură și să fie atente cu ce persoane intră în contact online. Mama celor două fete spune că le respecte copilelor dreptul la intimitate și nu recurge la aplicațiile de control parental.

“Dacă ești destul de atent și ții aproape copilul, fără să pui presiuni și să-i încalci intimitatea, faza de revoltă va trece, așa am observat la fetița mea cea mare. Nu le-am cerut parola de la telefonul fiicelor mele pentru a le respecta dreptul la intimitate. Însă, atunci când doream să le arăt ceva, le-am rugat să îmi arate. Trebuie sa ai încredere în copil și mi se pare un lucru umilitor să-i umbli în telefon. Trebuie să găsești o modalitate de a-ți arăta el dacă ai vreo suspiciune. De asemenea, este recomandat să-ți faci timp să-i răspunzi copilului la primele întrebări și curiozități, fără să îl repezi, cu răbdare și înțelegere, atunci baza este pusă și el va învăța, pe măsură ce crește, să se apere singur”, ne spune Andreea.

Balena Albastră, un alt joc care a trimis la moarte sute de adolescenţi

O altă provocare periculos în mediul online a fost Balena Albastră”, cunoscut și ca „jocul morții”. Pe scurt, acesta presupunea realizarea anumitor sarcini timp de 50 de zile: să se trezească la ora 4.20 dimineața, să vadă un film de groază, să-și taie buzele, să-și taie piele de pe antebraț, cu lamă de ras, în forma unei balene, să se urce pe acoperișul unui bloc etc. După îndeplinirea fiecărei sarcini în parte, adolescenții trebuiau să trimită o poză cu „dovada” unei persoane străine din cadrul jocului, care își asumase rolul de călăuză al jucătorului.

Ultima sarcină era provocarea supremă: sinuciderea. În acest sens, copiii primeau de la acesta indicații concrete despre felul în care să se sinucidă, acesta fiind singurul mod de a câștiga jocul.

În perioada noiembrie 2015 – mai 2016, peste 130 de adolescenți din Rusia s-au sinucis din cauza jocului. Jocul s-a răspândit rapid, devenind popular în Republica Moldova, în Occident, și în Estul Europei.

Închide ×