Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare legea care a modificat Codul Muncii: „Soluția legislativă induce confuzie”

Flaviu Popa   
în HotNews
24/04/2020, 17:54
Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare legea care a modificat Codul Muncii: „Soluția legislativă induce confuzie”
Președintele României, Klaus Iohannis, Sursă foto: presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis va cere reexaminarea legii care a modificat Codul Muncii. Conform proiectului legislativ, angajatorii au posibilitatea să suspende contractele de muncă pe durata stării de urgență.

Iohannis a trimis spre reexaminare o nouă lege

Iohannis consideră că „soluţia legislativă este de natură să conducă la probleme în aplicare şi să inducă o reală confuzie”.

Legea pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii şi pentru reglementarea unor măsuri de protecţie socială prevede noi dispoziții referitor la suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de urgență, conform news.ro. Sunt prevăzute mai multe măsuri de protecție socială a salariaților afectați de întreruperea contractului de muncă, sau de reducerea temporară a activității angajatorului.

Cererea de reexaminare, transmisă de șeful statului către Parlament prevedere următoarele:

1. Președintele consideră că legea poate „să conducă la probleme în aplicare, dar şi să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor”. În aceste condiții, Iohannis le cere parlamentarilor să regândească textul legii în așa fel încât angajații să fie protejați dacă sunt dați afară.

În opinia noastră, soluţia legislativă reglementată la art. I este de natură să conducă la probleme în aplicare, dar şi să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor. Astfel, potrivit expunerii de motive, intervenţia legislativă urmăreşte să răspundă unei probleme de natură socială pe care iniţiatorii o indică drept fundament al măsurilor adoptate în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul că „mulţi angajatori au constatat că nu au text legal care să le permită reducerea activităţii pentru această perioadă, astfel încât angajaţii lor să fie protejaţi”. Or, în opinia noastră, amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgenţă, aspect ce implică necesitatea unei evaluări preliminare, o analiză de fond a nevoilor sociale şi a limitelor de intervenţie a statului în relaţia contractuală angajat-angajator, care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă.

Din această perspectivă, problemele conjuncturale ar trebui să fie rezolvate, datorită caracterului extraordinar, prin măsuri legislative derogatorii de la cadrul general în materie de raporturi de muncă, şi nu modificări de fond ale acestuia, mai ales în lipsa unor dezbateri la care să participe o sferă cât mai largă de actori sociali, cărora, în final, norma juridică li se adresează. În acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar răspunde nu numai actualei situaţii – pentru care există deja reglementări, asupra cărora Parlamentul ar putea interveni în cadrul legilor de aprobare a ordonanţelor de urgenţă deja adoptate de Guvern, aflate în diverse stadii legislative pe agenda celor două Camere ale Parlamentului – ci şi eventualelor evenimente neprevăzute ce ar impune instituirea unor măsuri excepţionale”, este menționat în ceererea de reexaminare.

ÎNTREGUL TEXT AL CERERII DE REEXAMINARE POATE FI CONSULTAT AICI

2. Președintele observă cum în noua lege prevede măsuri de siguranță doar în vreme de pandemie de Covid-19 și le cere parlamentarilor să schimbe textul pentru a fi adaptat nevoilor angajaților indiferent de vremuri.

Se instituie măsuri ce vizează inclusiv contractele individuale de muncă ce au fost suspendate ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 în temeiul actualului art. 52 alin. 1 lit. c) din Codul muncii.

În primul rând, în măsura în care legiuitorul a intenţionat ca de aceste măsuri de protecţie socială să beneficieze salariaţii ori de câte ori va fi instituită sau prelungită starea de urgenţă/starea de asediu, apreciem că normele ar fi trebuit inserate în cuprinsul normelor generale ce reglementează raporturile de muncă, respectiv în cuprinsul art. I din legea supusă reexaminării şi nu ca dispoziţii plasate în afara Codului muncii.

În al doilea rând, considerăm că orice intervenţie asupra cadrului general în materia raporturilor de muncă ar trebui să aibă în vedere inclusiv criteriul proporţionalităţii, precum şi nevoia unui echilibru just şi echitabil între drepturile angajatorilor şi cele ale angajaţilor.

Astfel, soluţia normativă stabilită la art. III, conform căreia „angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activităţii sau a întreruperii activităţii, după caz”, este lipsită de orice menţiuni care să indice aplicabilitatea strict pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgenţă”, mai este menționat în document.

În condițiile în care epidemia de Coronavirus-19 este ceva neîntâlnit în lume și, implicit, în România, parlamentarii vor să se asigure că angajații vor fi protejați în viitor în momentul în care vor fi concediați peste noapte.

Închide ×