Legea care schimbă complet viaţa animalelor din Marea Britanie: sunt considerate ființe cu drepturi. Ce se întâmplă însă în România

Marea Britanie se înscrie în rândul țărilor care va considera animalele ființe “cu simțire” (sentient beings). Un set de măsuri guvernamentale legate de bunăstarea animalelor  va include interzicerea majorității exporturilor de animale vii și a importurilor de trofee de vânătoare.

Unele dintre cele mai stricte legi privind bunăstarea animalelor din lume au fost adoptate în octombrie 2019 în regiunea australiană Australian Capital Territory, care include orașul Canberra. De exemplu, stăpânii de câini care locuiesc în această zonă riscă amenzi de până la 4.000 de dolari australieni (2,571 dolari americani) dacă nu își plimbă animalul de companie.

România stă bine, cel puțin pe hârtie, la nivel legislativ, în ceea ce privește bunăstarea animalelor, legea privind protecția animalelor recunoscând că animalele simt durere și pot suferi atât fizic, cât și mental. Pe de altă parte, notează raportul Animal Protection Index, legislația nu este respectată, de multe ori, chiar de autoritățile statului.

Animalele din Marea Britanie, recunoscute drept ființe cu drepturi. Cum vor fi protejate de noua legislație

Animalele urmează să fie recunoscute oficial ca ființe “cu simțire” în legislația britanică, într-o victorie pentru militanții pentru bunăstarea animalelor, deoarece guvernul a stabilit o serie de măsuri, inclusiv oprirea majorității exporturilor de animale vii și interzicerea importului de trofee de vânătoare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Reformele vor fi introduse printr-o serie de legi, inclusiv un proiect de lege privind statutul de ființe “cu simțire” al animalelor, care vor proteja animalele de fermă și animalele de companie din Marea Britanie și vor include prevederi care protejează animalele din străinătate, prin interdicții asupra fildeșului și aripioarelor de rechin și o eventuală interdicție asupra foie gras .

Unele dintre măsuri – inclusiv microciparea pisicilor și interdicția de a avea primate ca animale de companie – au fost pregătite de câțiva ani, iar altele – cum ar fi restricționarea exporturilor de animale vii – au făcut obiectul unor campanii de zeci de ani.

Planul de acțiune pentru bunăstarea animalelor include măsuri care vor implica crearea unei forțe speciale care să se ocupe de combaterea furtului de animale de companie, care a devenit o problemă în perioada pandemiei. Zgărzile electronice care produc un șoc electric pentru dresarea animalelor de companie vor fi interzise, ​​iar regulile de import vor fi modificate pentru a încerca să oprească contrabanda cu pui de animale.

Cursele ilegale de iepuri vor face, de asemenea, obiectul unei noi interdicții, iar utilizarea capcanelor cu lipici va fi restricționată. Ca răspuns la îngrijorările fermierilor cu privire la câinii abandonați în mediul rural în timpul carantinei, poliției i se vor oferi noi competențe pentru a proteja animalele de fermă de câini.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Cu toate acestea, utilizarea cuștilor pentru păsări de curte și a lăzi pentru fătare pentru porci nu va face obiectul unei interdicții directe, așa cum solicitaseră militanții. În schimb, utilizarea lor va fi examinată, iar fermierilor li se vor oferi stimulente pentru îmbunătățirea sănătății și bunăstării animalelor prin viitorul regim de subvenții agricole.

De asemenea, guvernul și-a repetat angajamentul de a susține bunăstarea animalelor din Marea Britanie în viitoarele acorduri comerciale, dar nu va pune acest angajament în lege, așa cum au cerut militanții.

Australienii din Canberra riscă amenzi drastice dacă nu-și plimbă câinii

Australian Capital Territory, mica jurisdicție care cuprinde Canberra a adoptat unele dintre cele mai stricte legi privind bunăstarea animalelor din lume.

În octombrie 2019, guvernul regional a început să aplice legislația care recunoaște animalele ca „ființe ‘cu simțire’ care sunt capabile să simtă și să perceapă subiectiv lumea din jurul lor” și să posede „valoare intrinsecă”, relatează VIN News Service.

Spre exemplu, un proprietar de animale de companie din Canberra ar putea fi amendat cu până la 4.000 de dolari australieni (2.571 USD) pentru că nu a reușit să-și plimbe câinele. Amenda este emisă, potrivit legislației, dacă un animal este „închis astfel încât să nu poată face mișcare o perioadă continuă de 24 de ore”.

Sancțiuni mai severe, de până la 16.000 de dolari australieni (10.285 USD), se aplică în cazul în care persoanele „responsabile de un animal” nu oferă „tratament adecvat pentru boli, boli sau vătămări”, inclusiv tratament veterinar.

Regulile au fost inspirate din Strategia de bunăstare și gestionare a animalelor din teritoriu, lansată în 2017.

Locuitorii din Canberra nu sunt singurii care acordă o atenție crescută statutului animalelor de ființe conștiente, capabile să simtă plăcere, durere și emoții, cum ar fi suferința și bucuria.

La începutul anului trecut, Scoția a numit membri într-o nouă Comisie independentă pentru bunăstarea animalelor, care se pretinde a fi primul organism de acest gen din Regatul Unit. Printre atribuțiile comisiei scoțiene: să ia în considerare „posibile rute legislative și nelegislative pentru a proteja în continuare bunăstarea animalelor ‘cu simțire’”.

Uniunea Europeană are directive în acest sens în vigoare de zeci de ani. Franța, Noua Zeelandă și provincia canadiană Quebec au recunoscut în mod explicit statutul de ființe “cu simțire” al animalelor în legislația lor în 2015. Suedia și capitala belgiană Bruxelles s-au alăturat clubului în 2018.

În SUA, Oregon pare a fi singurul stat de până acum care a menționat în mod specific acest statut al animalelor în legile sale, în 2013. Cu toate acestea, politicienii din statele americane, inclusiv New York, Massachusetts și Nevada, susțin în prezent, prin legislația propusă, o mai mare recunoaștere a valorii intrinseci a animalelor atunci când sunt vătămate.

România are legi, dar nu prea le respectă

Legea privind protecția animalelor

, actualizată în 2014, oferă protecție de bază animalelor împotriva multor forme de cruzime. Deoarece nu există o definiție a animalului în legislație, aceasta poate fi aplicată în prezent tuturor animalelor din România.

Legea recunoaște că animalele simt durere și pot suferi atât fizic, cât și mental. De asemenea, România a ratificat în propria legislație, multe reglementări ale UE care oferă protecție suplimentară și îmbunătățită pentru animale. România este, de asemenea, una dintre cele 27 de țări din lume care a interzis utilizarea animalelor sălbatice în circuri.

Cu toate acestea, există unele limitări ale protecției oferite animalelor în conformitate cu legislația română. Interdicția utilizării animalelor sălbatice în circuri nu se extinde la delfini și există o legislație limitată de sprijin pentru a proteja animalele de tracțiune și de fermă, de exemplu.

În mod similar, în timp ce toate animalele par a fi protejate în conformitate cu Legea privind protecția animalelor, rapoartele sugerează că adăposturile administrate de guvern pentru animalele fără stăpân nu respectă legea. Unele legi, introduse pentru a se alinia la standardele UE din alte categorii, cum ar fi interzicerea circulației vehiculelor trase de cai pe drumurile publice, au dus la cruzime față de animale.

Bunăstarea animalelor din România se încadrează în mandatul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, care face parte din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În martie 2020, a fost publicat raportul Animal Protection Index, realizat de organizația World Animal Protection. Potrivit acestui raport, de la ediția precedentă, realizată în 2014, România a depus eforturi limitate pentru a ameliora bunăstarea animalelor prin legislație, însă unele noi legi, de exemplu, proiectul de lege privind eliminarea cotei pentru vânătoarea ursului brun a redus protecția. În mod similar, legile care reglementează câinii fără stăpân au făcut obligatorie sacrificarea.

Din octombrie 2020 România are și instituția Poliției Animalelor. Potrivit anunțului făcut de Ministrul de Interne de la acea vreme, Marcel Vela, Poliția Animalelor are structuri în toate judeţele, va funcţiona cu 488 de angajaţi şi 88 de medici veterinari şi va fi dotată la cel mai înalt nivel, pentru a putea interveni de urgenţă în salvarea animalelor.

Numai că, spun reprezentanții ONG-urilor pentru protecția animalelor, instituția își intră cam greu în ritm. În Giurgiu, de exemplu, are program de la 8.00 la 16.00 pentru că din 11 posturi sunt ocupate doar 6, potrivit stirileprotv.ro.

Parlamentarii români nu au dorit recunoașterea delfinilor ca persoane non-umane

În 2014, o iniţiativă legislativă întâmpinată mai degrabă cu zâmbete invoca recunoașterea delfinilor drept persoane non-umane. Obiectivul: crearea unui cadru legislativ care să asigure protejarea delfinilor.

Iniţiativa legislativă i-a aparţinut lui Remus Cernea, deputat în Parlamentul României în perioada 2012-2016. Proiectul a fost respins de Senat (cu argumentul că persoanele non-umane nu au, potrivit legislaţiei actuale, un statut juridic), acesta fiind și motivul oficial pentru care nu a trecut nici de Camera Deputaţilor, cameră decizională.

Bineînțeles, inițiativa a fost ridiculizată de colegii parlamentari ai lui Remus Cernea și nu numai.

Cum a evoluat percepția asupra bunăstării animalelor

Conceptul că “simțirea” nu există doar la oameni datează de milenii. Religiile budiste și hinduse, de exemplu, au susținut de mult timp nonviolența față de toate viețuitoarele.

Dar recunoașterea legală a drepturilor animalelor în economiile dezvoltate nu a prins rădăcini decât în ​​secolele al XIX-lea și al XX-lea, când proclamațiile anterioare ale unor filosofi precum René Descartes – că animalele sunt în esență mașini biologice – au fost supuse unei cercetări atente, în special de către mișcarea anti vivisecție (Disecare a unui animal viu, în scopuri științifice n.r.).

Inițial, normele de protecție a animalelor care au urmat au fost bazate în mare parte pe noțiunea că, dacă cineva dăunează animalelor, este probabil să și dăuneze oamenilor. Ideea că animalele au o valoare intrinsecă nu a fost recunoscută prea mult până în secolul al XX-lea și este încă în curs de dezvoltare.

Evoluția filosofică a fost însoțită de nenumărate studii științifice care indică faptul că animalele sunt într-adevăr ființe conștiente, culminând cu un consens declarat „fără echivoc” de neurologi proeminenți în Declarația de la Cambridge privind conștiența, din 2012.

În ceea ce privește “simțirea” animalelor în manualele de reguli ale unor țări este mai mult implicită decât explicită. De exemplu, Legea SUA privind metodele umane de sacrificare, adoptată în 1958, fără a utiliza cuvântul „simțire”, impune ca animalele să devină insensibile la durere în timpul sacrificării.

Uniunea Europeană a recunoscut în mod explicit conceptul de “simțire” a animalelor în Tratatul de la Amsterdam, un acord politic cuprinzător semnat de statele membre în 1997. Statutul conceptului a fost escaladat printr-un acord actualizat semnat în 2009, Tratatul de la Lisabona, care spune că statele membre „trebuie, deoarece animalele sunt ființe simțitoare”, să acorde o atenție deplină bunăstării lor atunci când formulează politici în domenii, inclusiv agricultură și cercetare științifică.

De exemplu, UE interzice cuștile mici de sârmă pentru găinile ouătoare și interzice testarea produselor cosmetice și a ingredientelor pe animale. Directiva permite excepții pentru riturile religioase, tradițiile culturale și patrimoniul regional.

Votul Marii Britanii din 2016 în favoarea părăsirii UE a determinat diferite grupuri de interese, inclusiv Asociația Veterinară Britanică, să facă lobby pentru ca recunoașterea “simțirii” animalelor să fie consacrată direct în legislația britanică.

Țările care au recunoscut în mod explicit statutul de ființe “cu simțire” al animalelor în legile lor includ Franța, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă și Tanzania, conform Animal Protection Index, care clasează 50 de țări din întreaga lume în conformitate cu politica și legislația lor privind bunăstarea animalelor.