Printr-o hotărâre publicată marți, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că legea maghiară ”Stop Soroș”, prin care se pedepsește asistența acordată solicitanților de azil, contravine legislației europene, informează DPA.
În opinia Curții de la Luxemburg, Ungaria nu a respectat legislația UE când și-a revizuit legislația internă în sensul incriminării acțiunilor de asistență în materie de azil care nu îndeplinesc anumite criterii naționale.
CJUE a decis marți că prevederile legislative din Ungaria, care penalizează persoanele și organizațiile care acordă asistență solicitanților de azil, contravin legislației UE, ceea ce constituie un victorie importantă a UE contra politicilor de migrație ale premierului Viktor Orban.
Pe parcursul a mai multor ani, Ungaria a limitat puternic calea de acces la obținerea de protecție internațională, prin așa-numitele legi ”Stop Soroș”, politică fanion adoptată în 2018, care vizează îngrădirea depunerii de cereri de azil de către solicitanți.
Aceste legi poartă numele lui George Soroș, un miliardar în vârstă de 91 de ani, filantrop american, care activează în cadrul societății civile.
Autoritățile populiste de la Budapesta l-au acuzat pe Soroș de favorizarea migrației în Europa printr-o propagandă care a inclus și stereotipuri antisemite.
Viktor Orban, care este un aprig oponent al politicii UE privind migrația, descrie guvernul său ca pe un bastion în fața migranților din regiunile de conflict din Africa și Orientul Mijlociu.
În temeiul legislației Ungariei, cererile de azil ale solicitanților care au trecut printr-o așa-zisă țară de tranzit, cum este Serbia, sunt considerate ca fiind inadmisibile.
De asemenea, legile penalizează militanții și membrii ONG-urilor care îi sprijină pe solicitanții de azil în formularea unei cereri de azil internațional, deși aceștia nu au acest drept conform criteriilor maghiare.
Decizia de marți survine ca urmare a faptului că, în luna februarie, un important avocat al UE a transmis CJUE că prevederile legislative ale lui Orban constituie un „obstacol nejustificat în calea exercitării drepturilor garantate” în cazul persoanelor care colaborează cu persoanele care solicită protecție internațională.
Această decizie este cea mai recentă dispută pe tema migrației între guvernul Orban și Comisia Europeană și are loc în urma deciziei de săptămâna trecută prin care Ungaria a fost chemată în fața CJUE pentru sancțiuni financiare. Sesizarea a fost făcută după ce guvernul lui Viktor Orban nu a respectat o altă decizie privind modul în care a tratat solicitanții de azil la frontiera cu Serbia.