Lipsa banilor la buget și de ce nu reușește ANAF să colecteze nici măcar TVA-ul. „Influența politicului e problema. Că vine telefonul”

Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi pachetul de măsuri fiscale, prin care se majorează și se introduc noi taxe, pe care coaliția l-a negociat toată vara în speranța acoperirii deficitului bugetar. Același deficit bugetar a urcat la finalul lunii septembrie la 3,55% din PIB, sau 56 de miliarde lei în termeni nominali, adică 11 miliarde euro. Chiar și cu aceste măsuri fiscale, deficitul este prognozat să ajungă până la 80 de miliarde, însă jumătate din această sumă ar fi putut fi acoperită dacă ANAF-ul ar colecta tot TVA-ul. Experții din domeniu spun însă că problema nu ține doar de competența sau incompetența ANAF-ului, ci de ingerințele politicului asupra acestei instituții.

Miliarde de euro, necolectate de către ANAF

România este campioana incontestabilă din Uniunea Europeană la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro necolectați în 2021, o sumă care astăzi ar acoperi jumătate din deficitul bugetar prognozat. Suma apare într-un raport recent al Comisiei Europene privind conformitatea în materie de TVA, ce clasează țara noastră pe primul loc, la mare distanță de restul țărilor. Practic, 36,7% din TVA-ul teoretic colectabil au fost pierduți în anul 2021. Cu în an înainte, același procent a fost de 37,3%, însemnând 7,9 miliarde euro. Media UE la deficitul de colectare este de doar 5,3%, țara noastră fiind urmată în acest clasament de Malta și Grecia (25% și 17%). Practic, în 2021, țara noastră trebuia să încaseze din TVA (sursa principală a veniturilor la bugetul de stat și cea mai simplă formă de colectare) 24,5 miliarde de euro, însă a reușit să încaseze doar 15,5.

Mai mult, ce observă Comisia, este că țările din jur, Ungaria, Polonia sau Lituania, au înregistrat progrese semnificative în reducerea acestui decalaj la colectarea TVA. România este singura țară din UE care nu a reușit să obțină o îmbunătățire semnificativă, rămânând constant peste 33%. „Între 2013 și 2021, decalajul de conformare în materie de TVA a variat între 33,2% și 39,7% și a rămas ridicat, în ciuda condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea respectării TVA. În ansamblu, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. În plus, guvernul a redus semnificativ povara TVA, prin reducerea cotei standard legale cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual în 2017. Totuși, această schimbare importantă în sensul scăderii cotei nu a avut un impact notabil asupra evoluției decalajului de conformare în materie de TVA”, se arată în documentul citat. Ce arată însă analiza Comisiei, care acceptă că „unele pierderi de venituri sunt imposibil de evitat”, este că „răspunsurile politice specifice par să fi făcut diferența, în special cele legate de digitalizarea sistemelor fiscale”.

Nu doar organismele europene au subliniat această problemă a României. An de an, Consiliul Fiscal are un subcapitol special dedicat decalajului în colectarea TVA-ului unde subliniază necesitatea digitalizării ANAF. În raportul pe anul 2022, CS menționează că România, la o cotă medie ponderată a TVA de 14,2%, a colectat 6,7% din PIB, în vreme ce Bulgaria, la o medie a TVA-ului de 16,8%, a colectat 9,2% din PIB. „Deficitul uriaș de încasare a TVA în România (de aproape 4 ori mai mare decât media UE) este determinat în special de slaba informatizare a ANAF. Soluții moderne, specifice transformării digitale, care sunt aplicate de mulți ani de majoritatea statelor UE, au fost implementate în România doar parțial și cu mari întârzieri (conectarea caselor de marcat la serverele CNIF sau e-Factura de abia în anul 2021)”, se arată în Raportul Consiliului Fiscal pe anul 2022.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Digitalizarea ANAF pentru a crește gradul de colectare la bugetul statului nu este însă doar o temă constantă în rapoartele Consiliului Fiscal. „Dacă vrem să creștem colectarea, singura soluție este să ne uităm la informatizare și la digitalizarea sistemului ANAF”, declara ministrul de finanțe Florin Cîțu în anul 2019. Aceeași promisiune este astăzi, la patru ani distanță, și în declarațiile actualului ministru de finanțe. „Eu sper ca în următoarea perioadă, înseamnă în maximum 30 de zile, să aveţi pachetul de măsuri pe care îl avem în vedere pentru ceea ce înseamnă consolidarea capacității instituționale ANAF”, declara Marcel Boloș în data de 10 octombrie, anunțând o reformă pe mai multe planuri a ANAF.

ANAF, influențată de ingerințe politice

În anul 2021, într-un alt proiect de reformă al ANAF, era stabilită ținta ca până în 2026 să se reușească reducerea diferenței la colectarea TVA cu 3 puncte procentuale. Pentru 2024, anul ce urmează, ținta era modernizarea sistemului informatic integral și contractarea a 9 sisteme IT care să devină operaționale. În practică, situația din vămi este cu totul alta. La începutul acestei luni, Curs de Guvernare a scris că marea majoritate a scanerelor din vămi, 98% dintre acestea, nici măcar nu au mai fost folosite în ultimii șase ani.

Daniel Dăianu, fostul ministru de finanțe, președintele Consiliului Fiscal, este de părere că răspunsul la întrebarea de ce alte țări din jur au reușit să-și îmbunătățească semnificativ gradul de colectare în timp ce România nu, stă în faptul că ANAF-ul este o instituție unde ingerințele politice joacă un rol important.

„De ce România nu-și îmbunătățește colectarea o întrebare mai mult decât legitimă, care ne frământă și pe noi de câțiva ani. Nu înțelegem de ce nici acum, deși avem unele explicații, nu înțelegem de ce ANAF nu este o instituție reformată, de ce nu s-a digitalizat, de ce nu poate să-și îndeplinească misiunea pe care o are. Eu cred că nici nu s-a dorit acest lucru. E greu de înțeles de ce nu se face ceea ce s-a făcut în alte parte. Nu s-a făcut pentru că unii au fost interesați să nu se facă. E drept, la TVA există fraudare masivă în UE, dar ca la noi nu există în nicio altă țară. Distanța dintre România și țara de pe locul doi este uriașă. Este o situație inadmisibilă”, a declarat, pentru FANATIK, Daniel Dăianu. Acesta este de părere că interesele politicului, pentru menținerea oportunităților de corupție, reprezintă una din explicațiile pentru lipsa unor reforme în sistemul fiscal.

Digisport.ro

”Cea mai proastă din istorie. E șocantă”. O româncă a fost ”pusă la zid” pentru ce a făcut la Londra

„Această opoziție este foarte puternică. De ce este așa, pentru că le-ar afecta veniturile. Avem ingerințe ale politicului, avem o funcționare a sistemului în politică, ce permite extragerea de rente mari, ce subminează bugetul public. Am văzut cu toții cazurile cu politicienii care își iau tainul de sute de mii de lei. Și aceasta este o practică, nu se poate vorbi doar de cazuri izolate. Cazuri de corupție nenumărate. Și sunt bani publici, nu vorbim de tranzacții între privați. Este un angrenaj al funcționării sistemului de ansamblu, nu doar cel fiscal, pentru că dacă pedepsele ar fi pe măsură, dacă s-ar tăia în carne vie, ar fi descurajate și aceste practici”, a mai declarat președintele Consiliului Fiscal.

Acesta subliniază că în raportul privind colectarea TVA, Comisia Europeană spune că o explicație ar fi faptul că evaziunea fiscală la noi are o natură instituționalizată. „Asta înseamnă că avem nu numai practici rele, și care nu sunt pedepsite, dar avem și o construcție în regimul fiscal care permite așa ceva”, a mai precizat Daniel Dăianu, nominalizând regimurile preferențiale pe care le au anumite categorii, pe care Guvernul, deși inițial a promis că le va elimina, în final nu a reușit acest lucru decât într-o mică măsură.

Nu e vorba doar de incompetența ANAF

Avocatul în fiscalitate, Gabriel Biriș spune că cea mai mare parte a evaziunii fiscale cu TVA-ul vine din tranzacțiile dintre companii. În opinia acestuia, ceea ce ține de cumpărături unde oamenii nu primesc bon fiscal nu poate explica decât 8-10% din gaura de la colectarea TVA-ului. În opinia sa tocmai aici ar trebui să intervină ANAF-ul, iar mijloacele cu impact pe termen mediu există pentru autorități.

„TVA-ul e o taxă pe consum, și devine venit la buget când este plătită de un cumpărător fără drept de deducere. Structura consumului final e dată de instituțiile publice, consumul guvernamental (20%), altă parte, tot cam așa, vine de la companiile fără drept de deducere (băncile, asigurările, sănătatea și educația, ONG-urile). Din 60% rămași, 15% sunt utilitățile, circa 30% e comerțul și ne rămân cam 15%. Dacă presupunem că jumătate de aici e fără bon, deci nu se colectează TVA, tot ne rămâne că din B2C nu ai cum să ai mai mult de 8% din GAP. Restul e din B2B. Adică multe sute de miliarde care circulă ca un cash-flow, precum apa în natură, de la cumpărător la vânzător la buget și înapoi la cumpărător prin drepturi de deducere, din ăștia, o parte importantă este furată. Noi, când cumpărăm de la supermarket, plătim TVA, dar nu știm dacă ăla de la care a cumpărat supermarketul a și plătit TVA-ul. Deci se pierd pe lanț”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș, care susține că soluția pentru stoparea acestei evaziuni într-un termen rezonabil stă în introducerea taxării inverse, adică ca între firme să nu se mai plătească efectiv TVA-ul.

„Din totdeauna România a avut GAP-ul cel mai mare din Europa. Cred într-un singur an cred că Malta a avut 0,1 mai mult decât noi, dar doar un an. Explicația nu stă doar în incapacitatea administrativă a ANAF. E mult mai mult de atât. Să ne gândim că vorbim de niște sume atât de mari, încât este imposibil să nu fie un sistem în spate. Acești bani, 9 miliarde de euro sunt bani ce se duc în economia gri. Cine sunt hoții ăștia? Greu de crezut că cineva poate să fure atât de mult fără protecție”, a mai declarat acesta pentru FANATIK.

Averile ascunse, uitate de controalele ANAF

La întrebarea unde sunt hoții cu averile ascunse, ANAF spunea în vara anului trecut că are un răspuns. Șeful de atunci al instituției, Lucian Heiuș, mutat la Curtea de Conturi între timp, că în urma unei analize de risc, Fiscul a identificat peste 500.000 de persoane fizice ce au acumulat, începând cu anul 2016, averi nejustificate de 20 de miliarde de lei. „Oameni buni, 20 de miliarde de euro în 4 ani la 560.000 de oameni. Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ceea ce face tot Fiscul din lume. Trebuie să controlăm și să verificăm veniturile și modul de dobândire. Voi direcționa mai mult de jumătate din capacitatea de control”, anunța în iunie 2022, șeful ANAF. Fiscul ieșea între timp chiar și cu o nouă definiție a ceea ce înseamnă „marile averi”.

Datele arată însă că avântul Fiscului de a recupera acești bani s-a oprit la nivelul declarațiilor. Gabriel Biriș spune că datele publice ale ANAF arată că media averilor verificate a fost de 100.000 euro, Fiscul reușind să recupereze 120 de milioane lei în urma controalelor din 2011 până în iulie 2023, la un cost total pentru instituție de cel puțin 240 de milioane. Altfel spus, Fiscul a cheltuit 1 leu pentru a recupera 50 de bani.

„Am cerut de la ANAF datele din 2011 câte controale și care sunt sumele totale, câte au rămas definitive și cât au colectat. Până în 2016 ei emiseseră doar 6 decizii. În următorii 7 ani au emis 832 de decizii, pe vreo 432 de milioane. Adică media pe decizie e 100.000 de euro. Nu știu ce analiză de risc au ei acolo, dar asta e o sumă mică. Ar fi trebui să verifice averile mari, nu mărunțișuri. Din această sumă, au rămas definitiv după contestații, 372 de milioane, adică o rată de succes destul de bună. Din aceștia au încasat doar 116 milioane. Știind că numărul mediu de inspectori a fost de 80, rezultă că, luând doar costurile cu aceștia, în 7 ani am cheltuit 240 de milioane ca să încasăm 120 de milioane. După ce că pierdem bani pentru că nu se respectă legea, că se face evaziune și că avem economie subterană, noi mai pierdem și că îi controlăm”, a mai declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș. În plus, la finalul lunii septembrie, opoziția reclama că ANAF-ul a scos de pe site-ul instituției lista datornicilor la stat.

Ministrul Marcel Boloș declara că introducerea obligativității facturii electronice de la începutul anului viitor va reprezenta un element cheie în reducerea evaziunii fiscale (autoritățile estimează că vor colecte 1,5 miliarde euro în plus), alături de introducerea sigiliului electronic al mărfurilor. „Să mai trecem de la teorie, la rezultate practice”, spunea acesta cu speranță. Experții în fiscalitate spun însă că toate aceste măsuri sunt și vor rămâne inutile fără voința politică de a le implementa efectiv.

„Ce se face acum cu e-factura și ce mai promit ei e doar un joc de glezne. Atâta timp cât banii sunt în conductă ei vor fi furați. Și atunci, când ai niște grupuri cu determinare infracțională și cu protecție în continuare o să fure. Ce dacă trec facturile prin sistemul informatic al ANAF-ului? Totul ține de voința politică. Este un imens blocaj și nu e pentru că cei de la ANAF sunt incompetenți. În momentul în care vrea careva să se apuce de treabă, vine telefonul. Influența politicului e problema. Că vine telefonul”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

Totuși, acesta este de părere că nu ar trebui să nu ne pierdem speranțele pentru că semnalele sunt că autoritățile au de gând să vină cu rezultate de data asta. Motivul stă atât în faptul că le-a ajuns cuțitul la os, în sensul că nu au bani, dar și faptul că au primit imbolduri din exterior. „Să nu ne mire dacă vom vedea o schimbare a voinței politice în continuare. Au ajuns cu cuțitul la os, au rămas fără bani. Le-a ajuns cuțitul la os și, în plus, li s-a mai explicat niște lucruri. Nu poți să cumperi și tancuri și avioane și să ai și evaziune. Iar, evaziunea n-ai cum s-o combați cu tancul”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.