Locul din România care este interzis turiștilor. E tărâmul în care cuibărește șarpele rău și singura faleză stâncoasă de pe litoralul românesc

Locul din România care este interzis turiștilor. E tărâmul în care cuibărește șarpele rău și singura faleză stâncoasă de pe litoralul românesc. Are o mare importanță arheologică pentru că aici există vestigii ale vechilor civilizații.

Locul din țara noastră unde turiștii nu au voie. Aici se găsește șarpele rău, fiind singura faleză stâncoasă de la Marea Neagră

Locul din țara noastră unde turiștii nu au voie. Aici se găsește șarpele rău, fiind singura faleză stâncoasă de la Marea Neagră. Se întinde de o suprafață de 125 de hectare și este arie protejată de mai bine de 3o de ani. Faleza are o lungime de 3 kilometri.

Capul Doloșman din Dobrogea reprezintă o atracție turistică spectaculoasă în orice sezon, fiind un punct de observație foarte interesant. Este un obiectiv care a fost luat cu asalt în ultima periodă de oameni din toate colțurile țării.

Cu toate acestea specialiștii atrag atenția asupra faptului că acest pământ este regiune strict protejată.  Aria naturală situată pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca din județul Tulcea este parte integrantă a Rezervației Biosferei Delta Dunării din anul 1990.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Aici au fost semnalate multe specii importante, printre care se numără șarpele rău. Potrivit discoverdobrogea.ro, fauna este foarte valoroasă și datorită faptului că adăpostește lăstunul mare și pietrarul negru, precum și dihorul pătat și șarpele de apă.

De asemenea, specialiștii spun că Capul Doloșaman este locul unde se găsesc specii rare din fauna României, cum ar fi bufnița mare și călifarul alb. În zonă a fost identificată și o specie de plantă endemică (Albăstrița).

Totodată, informațiile furnizate de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării arată că mai trăiește aici și o specie de plantă rară, adică măslinul dobrogean. Capul Doloșman este o arie protejată de interes național pentru că găzduiește ruinele Cetății Argamum-Orgame.

Mai mult decât atât, turiștii care se aventurează pe abruptul stâncos al falezei pot vedea situl arheologic de la începutul secolului XX. Deocamdată nu s-a găsit nicio inscripție sau izvor cu numele Orgame, ceea ce înseamnă că toate dovezile privind vechea așezare Argamum sunt indirecte.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Ce semnificație are denumirea falezei Capul Doloșman

Capu Doloșman este o atracție turistică despre care se spune că are o vechime foarte mare. Se spune că în Antichitate purta denumirea de Pteron Akron, care se traduce prin „promontoriul penelor”, însă actuala denumire are origini turcești și înseamnă ”cap rău”.

În antichitate, Herodot menționa zona sub denumirea de Orgamon. La vremea respectivă locul era un cap al Sciției minore pe țărmul Pontului Euxin, dar mai târziu s-a format limanul Razim. Capul Doloșman este alcătuit dintr-un calcar străvechi, stratificat pe orizontală.

Acesta ar data din Miocen, o epocă care a debutat acum 23 milioane de ani şi care a luat sfârşit în urmă cu aproximativ 5 milioane de ani. Pe de altă parte, straturile de la bază sunt şi mai vechi, datează din Jurasic.

Stânca spectaculoasă este unul din puţinele locuri din România în care este conservat litoralul fosil al Mării Negre. În ultima perioadă a devenit un obiectiv recomandat de mulți pe rețelele de socializare datorită peisajului care îți taie respirația.

„Capul Doloșman este o faleză stâncoasă care se întinde pe aproape 3 kilometri. Peretele din piatră al cetății are înălțimea maximă de 29 de metri, dar el se continuă cu un deal foarte abrupt, până la o înălțime de 56 de metri.

Asta îl face foarte special în zonă, pentru că este un punct de observație foarte interesant, unde ajung foarte puțini oameni. Cei mai mulți turiști ajung la Capul Doloșman pe plajă și în situl arheologic, însă punctul de belvedere este la un kilometru și jumătate mai departe.

Acolo merg foarte puțini vizitatori, pentru că nu cunosc drumul și nu se aventurează”, a declarat ghidul de turism Ștefan Constantin, de la Clubul de Agrement Nautic Jurilotca, pentru sursa de mai sus.