Marea reformă fiscală, prea mică pentru gaura de la buget. „Nu se va termina aici în niciun caz”

Deși Guvernul urmează abia să-și asume răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale abia săptămâna viitoare, economiștii sunt de părere că impactul bugetar al acestora va fi sub necesarul pentru acoperirea deficitului bugetar. De altfel, chiar estimările Ministerului de Finanțe arată că veniturile realizate din noile taxe vor fi de maxim 1% din PIB în anul următor. Analiștii financiari vorbesc deja de necesitatea unor noi taxe și impozite, unele pe care Executivul cel mai probabil le va amâna până după alegeri.

Prea puțini bani la buget

După ce toată vara liderii coaliției au negociat setul de măsuri fiscale necesar pentru acoperirea deficitului bugetar, Ministerul Finanțelor a publicat în această săptămână proiectul legislativ pentru noile impozite și măsurile de reduce a cheltuielilor. În condițiile în care Guvernul a părut dispus să meargă spre o țintă de 5,5% deficit, cifra cu care premierul Ciolacu s-a dus să negocieze la Comisia Europeană, impactul bugetar al măsurilor ce urmează să fie adoptate săptămâna viitoare este în acest an de doar 633 de milioane lei. Asta în condițiile în care ministrul de finanțe estima că deficitul ar ajunge la 6,8-7% în acest an.

Pentru anul viitor, atunci când vor intra în vigoare noile taxe și impozite, impactul bugetar va fi de aproape 20 de miliarde lei, cu 16,4 miliarde venituri din noile taxe și alte 3,3 miliarde ca urmare a măsurilor de reduce a cheltuielilor bugetare. În anul 2027, Ministerul Finanțelor estimează că aceste măsuri vor aduce circa 25 de miliarde în plus la buget. Ceea ce se remarcă din estimările ministerului este o creștere constantă a veniturilor de pe urma noilor taxe și impozite. Astfel, de la 16,4 miliarde în 2024, acestea vor crește la 20 în 2025, și 22,2 miliarde în 2027.

Analiștii financiari sunt de părere că această estimare, prin care veniturile bugetare cresc constant în următorii patru ani, este mai degrabă un mit. Aceștia susțin că, în realitate, Executivul va reuși să colecteze mai mulți bani în primul an, urmând ca această sumă să scadă pe măsură ce efectele perverse ale ei își vor face simțit efectul.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

„Am senzația că aceste estimări sunt făcute de aceeași oameni care au estimat greșit și bugetul pe 2023, acolo unde au introdus prostește ideea că vor realiza aceleași venituri excepționale din sectorul energetic ca în 2022. E același tip de gândire economică care are efecte păguboase – deficitul bugetar s-a dus până la cer, iar efectele acestor creșteri de taxe vor fi contrare estimărilor din acest proiect de lege. După orice nouă taxă aduni mai mulți bani la buget, însă doar la început, pentru că în următorii ani veniturile scad cu până la 80%.

În expunerea de motive vedem că nu există impact social. Practic, ei nu calculează niciun impact al măsurilor fiscale propuse. Practic, legea austerității demonstrează că autoritățile nu au calculat efectul, impactul acestor măsuri propuse. Ei au scris la toate capitolele privind impactul lor „nu este cazul”. E definiția incompetenței celor care au scris această lege”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

Profesorul de economie, Bogdan Glăvan, este și el de părere că Guvernul merge pe o logică liniară, estimând la fel ca la finalul anului trecut, că aceste taxe vor aduce constant mai mulți bani la buget. Acesta subliniază însă că, odată cu trecerea timpului, autoritățile vor colecta mai puțin odată ce activitatea economică se ajustează – costurile sunt redistribuite, activitatea economică încetinește.

„Nu este exclus ca, nominal vorbind, Guvernul să colecteze mai mulți bani pe măsură ce trec anii. E un scenariu perfect valabil, mai ales într-o economie cu inflație mare. Ceea ce mi se pare însă ciudat este că în predicțiile ministerului nu e vorba de asta, ci de o creștere procentuală. Ea nu doar că se menține ridicată dar și crește. Este ciudat pentru că înseamnă o creștere reală, ori ce motiv ai să presupui că vei colecta mai mulți bani dintr-o taxă nouă dincolo de primul moment în care o impui?

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Noi știm un lucru elementar, anume că după ce apare o nouă taxă ea reprezintă un cost pentru firme, ele își vor ajusta activitatea. Cum poți să presupui că ele nu vor reacționa la aceste noi taxe? Orice politică are niște costuri, iar în acest caz vorbim de încetinirea activității economice, reducerea activității unor firme, creșterea evaziunii și așa mai departe. Ori, în consecință, încasările vor fi mai mici”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan. Un exemplu recent al unei noi taxe introduse de către Guvern este impozitul pe bacșiș, aplicat de la 1 ianuarie. Estimarea autorităților a fost că vor fi colectate 95 milioane lei, însă în primele șase luni autoritățile au anunțat că au strâns doar 6 milioane.

Impredictibilitatea și riscurile asupra economiei

După publicarea proiectului de lege, Confederația Patronală Concordia, ce reunește peste 2.000 de firme active, arăta într-un comunicat de presă că 85% din efortul financiar al acestor măsuri va cădea asupra mediului privat. „Guvernul vrea să colecteze 100 de miliarde în plus până în 2028, dar să facă o economie de doar 16 miliarde în aceeași perioadă. Dacă inițial se vorbea de un efort egal, acum efortul este de 85% pe mediul privat și de 15% pe aparatul bugetar”, a declarat Radu Burnete, președintele asociației.

Economiștii sunt de părere că principala necunoscută rămâne modul în care economia va reacționa sub efectul acestor măsuri. Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, subliniază că nu există date după care să putem aprecia efectele măsurilor Guvernului și că instabilitatea legislativă din domeniul fiscal ar putea arunca în faliment o serie de firme. De asemenea, acesta a criticat propunerea introducerii unui impozit de 1% pe cifra de afaceri în cazul băncilor cu cifră de afaceri de peste 50 milioane euro, spunând că ar putea duce la blocarea unor industrii.

„E greu să știm efectul acestor măsuri pentru că nu am văzut decât niște estimări, nu au văzut datele din spatele lor. În mod normal, în momentul în care vii cu propuneri atât de importante trebuie să arăți pe ce calcule te bazezi pentru ca după aceea să poți să faci și o analiză dacă măsurile au fost bune sau nu. Spre exemplu, în ultimii șapte ani și jumătate au fost peste 554 de modificări ale codului fiscal prin 107 legi sau ordonanțe, iar ca efect veniturile au scăzut.

Există riscul ca impozitul minim și cel suplimentar la bănci să creeze niște distorsiuni care să ducă la blocarea unor industrii, și asta sigur va duce fie la corecția lor rapidă pentru a se evita un dezastru fie la o scădere a veniturilor. Sunt alte măsuri care vor aduce constant venituri mai mari, de genul măsurilor la microîntreprinderi sau eliminarea scutirii de CASS în construcții și agricultură, introducerea tichetelor de masă și cadou în baza de calcul a contribuției la sănătate – astea, dacă nu vor fi concedieri masive, vor aduce venituri. Dar poți să știi cum reacționează economia la șocuri așa din scurt? Suntem de acord că nu sunt bune facilități, însă pe un sector unde le-ai introdus de curând, agricultura de exemplu, apoi le-ai limitat, apoi le elimini – pur și simplu le dai peste cap toată activitatea. Firmele astea se pot adapta din mers, dar doar dacă văd din timp zidul. Dacă îți cade ghilotina în față, nu te mai adaptezi, te lovești pur și simplu”, a declarat, pentru FANATIK, Gabriel Biriș.

Miercuri, prezent la Ministerul Transporturilor, premierul Marcel Ciolacu a abordat exact această problemă spunând însă că măsurile au fost recomandate de către „forurile internaționale fiscale” și a subliniat că predictibilitatea este sacrificată pentru stabilitatea țării. „Nu putem lăsa o țară să se ducă în prăpastie pentru că trebuie să fim predictibili”, a spus premierul.

Noi taxe, după alegeri

Analiștii economici sunt de părere că Guvernul va veni cu noi taxe și impozite pentru a putea acoperi deficitul bugetar, dar notează că acest lucru se va întâmpla cel mai probabil la începutul anului 2025, după cele patru rânduri de alegeri de anul viitor. Potrivit economistului Bogdan Glăvan, impactul măsurilor fiscale va fi de doar 1% din PIB în 2024, ceea ce e mult prea puțin pentru ținta de 3,5% la care Guvernul s-a angajat să ajungă anul viitor. În opinia acestuia Executivul a mers pe acest impact redus tocmai pentru a nu afecta salariile celor ce beneficiază de facilități fiscale, fiind și motivul pentru care impactul bugetar este atât de redus.

„Ei nu-și permit să vină cu o măsură directă asupra salariilor unui număr mare de oameni. Asta nu-și permit să facă electoral. Anul acesta e imposibil să facă reducă deficitul, vorbim de o ajustare cu 1-1,5%, în doar trei luni. Deci o vor face amânând cheltuielile, neplătind facturile către firme. 

Acum coaliția nu elimină facilitățile fiscale, însă cel mai probabil ele vor fi eliminate după alegeri. În actuala lege ele vor fi eliminate doar pentru cei care câștigă peste 10.000 lei brut. Ori, sunt aproape un milion de persoane angajate în construcții, agricultură, industria alimentară unde marea majoritate mă îndoiesc că obțin un venit peste această sumă. E ok că le elimină eșalonat, doar că ar trebui să și spună chestia asta: „le eliminăm pentru o fracție din angajați, după alegeri le eliminăm pentru toți, sau pentru jumătate”. Însă ei declară că le-au eliminat, când adevărul este că abia au început să le elimine și că vor continua să le elimine după alegeri, pentru că până atunci nu vor avea curaj”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

De altfel, chiar ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a lăsat să se înțeleagă că aceasta este doar prima etapă a măsurilor fiscale, recunoscând că s-a mers pe un set de măsuri cu venituri sub estimările inițiale pentru că se încearcă „o abordare care să protejeze populația și mediul de afaceri”. „Încercăm în această etapă ca să vedem impactul bugetar al măsurilor pe care le-am afișat și, sigur, acestea fiind agreate în coaliție, în funcție de cumva evolua partea de sustenabilitate financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri, dacă va fi cazul”, a spus Marcel Boloș.

„Ministrul Boloș ne-a spus deja că este doar o primă formă și că în funcție de evoluția economică ar putea apărea noi măsuri. Nu este exclus ca din 2025 să vedem noi creșteri de taxe, cel mai probabil o creștere a TVA-ului, cred că este inerentă în condițiile în care cheltuielile bugetare nu vor fi reduse. Nu e exclusă nici o creștere a impozitului pentru microîntreprinderi. Dacă am triplat impozitul pe cifra de afaceri de la 1 la 3%, ce ne împiedică să-l creștem la 5%, în ideea de ce să nu adunăm mai mulți bani la buget”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

La fel, economistul Bogdan Glăvan este de părere că pentru atingerea țintei de deficit de 3,5% pentru anul viitor noi măsuri fiscale de acest tip vor fi necesare. „Chiar adăugând aceste economii bugetare, mai mult de 2% din PIB nu poți să economisești. Ori este insuficient. Deficitul nu are cum să ajungă la 3,5%. Deci trebuie să mai tai încă 2%. Dar trebuie să ții cont și de efectul negativ al acestor taxe noi. În realitate efectul va fi mult mai mare. Deci nu se va termina aici în niciun caz, pentru că dacă acest angajament pentru un deficit de 3,5% va fi respectat vor fi necesare ajustări ulterioare”, a explicat acesta, pentru FANATIK.