Scumpiri la alimente și energie, măsurile inevitabile pentru astuparea deficitului bugetar. „Datul vinei pe Comisia Europeană e amuzantă”

Măsurile de reformă fiscală, menite a redresa problema deficitului bugetar – adică noile taxe plus reducerile de cheltuieli discutate în coaliție, nu par să fi convins deloc Comisia Europeană. Mesajele venite de la Bruxelles merg spre majorarea TVA-ului la 21% sau introducerea unei cote unice de 19% pentru toate produsele, dar ar putea fi vizată și schema de compensare a prețurilor la energie. Analiștii economici sunt de părere că aceste măsuri au fost de la început cele mai facil politic de luat, chiar dacă sunt cele mai neinspirate.

Majorarea TVA și scumpirea alimentelor

Premierul Marcel Ciolacu urmează să meargă vineri la Bruxelles pentru discuții decisive cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în încercarea de a renegocia ținta de deficit bugetar. Președintele PSD se află în acest moment într-un adevărat impas. Anul trecut, bugetul a fost făcut dezastruos de fostul ministru de finanțe Adrian Câciu după un an cu încasări record pe fondul unei inflații de 15%. Creșterea încasărilor, care a încurajat o creștere a cheltuielilor bugetare, s-a oprit anul acesta odată cu scăderea inflației, încă din luna februarie vorbindu-se de o gaură la buget de 20 de miliarde. Acum, fără măsuri fiscale pentru ca deficitul bugetar să se încadreze în ținta de 4,4% din PIB negociată în PNRR de România, Executivul riscă să rămână fără fondurile europene, ceea ce ar reprezenta un adevărat dezastru economic.

Ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a avut luni o serie de întrevederi cu reprezentanții Comisiei Europene privind măsurile fiscale negociate la nivelul coaliției, atât introducerea de noi taxe, cât și cele de reducere a cheltuielilor. Informațiile pe surse sunt că oficialii europeni nu au fost deloc impresionați de măsurile discutate în Guvern, dorind să vadă reforme concrete implementate și nu doar promisiuni. Într-o postare pe Facebook, ministrul Boloș recunoaște diplomatic acest lucru.

„Comisia … așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanțele publice pe o traiectorie corectă în raport cu țintele de deficit asumate în anul 2021”, a notat ministrul PNL care menționează că reformele majore, sistemul de pensii, salarizare în sectorul public și din sistemul fiscal ar trebui să sprijine efortul de consolidare bugetară.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Cum promisiunile privind eliminarea posturilor neocupate de la stat sau reducerea numărului secretarilor de stat nu par să fi convins oficialii europeni, directorii din Comisia Europeană ar fi sugerat că deficitul bugetar ar putea fi acoperit prin majorarea TVA-ului de la 19 la 21%, potrivit G4media. Sursa citată subliniază că oficialii europeni au cerut măsuri mai decise pentru scăderea cheltuielilor statului. Într-o declarație pentru Libertatea, ministrul Boloș a susținut că o altă soluție venită tot de la Comisie este introducerea unei singure cote de TVA de 19%, ceea ce ar însemna o scumpire a alimentelor cu 10%.

„Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%. Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară”, a spus ministrul de finanțe, evidențiind faptul că Executivul exclude orice măsură cu impact social major, mai ales înaintea unui an electoral cu patru rânduri de alegeri. Mai mult acesta a avertizat că nu există un spațiu fiscal pentru legea salarizării unice, un alt jalon din PNRR.

Vocile din industria alimentară caracterizează o posibilă majorare a TVA-ului drept una „complet greșită” care va duce la falimentarea producătorilor autohtoni. Sorin Minea, președintele Romalimenta, asociația producătorilor din industria alimentară, spune că țara noastră are deja un TVA ridicat la alimente.

„România are deja un TVA mare comparativ cu alte țări. În perioada de criză, multe țări din Europa și-au redus TVA-ul. Creșterea acestei taxe va duce la scăderea încasărilor. La evaziunea care e deja în România, dacă mai crește și TVA-ul, oricine va putea face orice. Toată lumea recunoaște că mâncarea în țara noastră e foarte scumpă datorită acestor costuri, o creștere a TVA la puterea de cumpărare a românilor va amplifica acest lucru.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Cea mai bună măsură pe care o poate lua Guvernul este colectarea taxelor, unde suntem pe ultimul loc în Europa. Asta cu „măresc taxele ca să iau mai mulți bani la buget dar nu le iau pe cele vechi, îi las pe unii să facă evaziune”, e o altă formă de a ne învârti în jurul cozii. Datul vinei pe Comisia Europeană e amuzantă. Nu am văzut să mai discute ceva despre pensiile speciale, parcă și aia era o măsură cerută de CE”, a declarat Sorin Minea, pentru FANATIK.

Majorarea TVA, măsura facil politic de luat

Săptămânile trecute au scos la iveală cât de dificil va fi pentru Guvern să implementeze până și puținele măsuri de reducere a cheltuielilor în aparatul de stat. Seria de proteste din partea angajaților Ministerului Finanțelor a făcut ca Executivul să dea imediat înapoi. Până și ideea de a elimina voucherele de vacanță pentru angajații cu salarii de peste 10.000 lei brut a trebuit să fie diminuată. Ideea cu eliminarea a peste 200.000 de posturi neocupate în administrație a devenit un mit după ce ministru după ministru a ieșit public să spună că nu are de unde tăia. Ba mai mult, acest anunț a dus la o nouă serie de angajări la stat.

În acest context, experții sunt de părere că Guvernul se va îndrepta tocmai spre majorarea TVA, măsura cea mai nefericită care va afecta cel mai mult tocmai populația vulnerabilă fără a duce la creșterea veniturilor. Asta tocmai pentru că este măsura cu cele mai mici costuri politice. E logica acțiunii colective, fiind afectați toți cetățenii țării, costurile sunt mai mici, distribuite la fiecare persoană, chiar dacă inegal. Dar a tăia din privilegiile unui grup de interese înseamnă costuri mult mai mari, pentru un număr mic de persoane, care au tot interesul să opună rezistență, prin diverse mijloace. Acum, potrivit analiștilor, Comisia Europeană oferă Executivului și scuza perfectă pentru această măsură.

„Majorarea generală a TVA-ului reprezintă cea mai proastă soluție din toate cele propuse. Cumva acum Guvernul pare să insinueze că CE e ceea care ne împinge către această creștere generală efectivă a TVA. Cota efectivă în România e 14%, cea nominală e 19%, plus excepțiile pe care le știm. Și atunci Executivul pare să zică „noi am fi vrut să facem măsuri mai particulare, mai discrete, dar Comisia ne împinge să creștem TVA-ul general”. Este o măsură ce va afecta grosul consumului, din moment ce vorbim de produsele alimentare.

Din punct de vedere politic este foarte dificil să ataci grupuri mici de interese. Și atunci, există această tentație de a crește la grămadă, de a transfera povara austerității pe umerii întregii populații. Asta pentru că este foarte dificil din punct de vedere politic pentru Guvern să transfere această povară doar pe seama unor grupuri mici de interese”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

Acesta subliniază că problema deficitului bugetar, care este discutată mai mult sau mai puțin de cel puțin șase luni la nivelul Guvernului, s-a agravat constant și prin lipsa unor măsuri fiscale în tot acest timp. Potrivit profesorului Glăvan speranța că nu se va ajunge la majorarea TVA, măsura luată și în timpul crizei financiare din 2010 cu efecte dezastruoase, pare să se risipească tocmai prin neputința Guvernului de a elimina facilitățile anumitor grupuri de interese, IT, construcții sau agricultură.

„Speranța a fost că nu se va ajunge aici și că măsurile vor viza totuși acele sectoare particulare. Ideea e să abordăm cele mai grave discrepanțe, cele mai serioase probleme – și asta înseamnă eliminarea facilităților pentru construcții, pentru industria alimentară. De fapt, premierul Ciolacu a spus că „nu pot să mă duc acum la Construcții și să le retrag astea când ne-au scos din recesiune”. Asta ilustrează dificultatea de a face ajustările exact acolo unde trebuie, de a pune degetul pe rană. Dar, dacă ar guverna în interesul națiunii, exact asta ar trebui să facă, să pună degetul pe rană, acolo unde sunt cele mai grave probleme. Dar pentru că e dificil să facă chestia asta, există riscul să ia o măsură care să afecteze întreaga societate.

Iar acum se pare că asistăm la revenirea acestei povești, cu scuza că e vina Comisiei Europene. În realitate, noi știm că CE a spus, și România și-a asumat chestia asta în PNRR – nu scrie că trebuie să avem o singură cotă la TVA acolo. Acolo scrie că trebuie să eliminăm tratamentele preferențiale pentru construcții (până în 2025), eliminarea excepțiilor trebuia să înceapă de anul trecut, dar ei nu au eliminat nimic”, a mai declarat economistul.

Facturile la energie și căldură, următoarele pe listă?

Marți, după discuțiile cu reprezentanții Comisiei, ministrul Marcel Boloș a declarat la Digi24 că le-a explicat oficialilor europeni că România nu poate respecta ținta de deficit din cauza mai multor factor externi, anume cheltuielile cu refugiații, cheltuielile cu apărarea dar și criza energetică care a dus la subvenția masivă acordată populației.

„Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut. De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar”, a precizat Marcel Boloș.

De altfel, eliminarea subvenției la prețurile la energie a fost adusă în discuție săptămâna trecută și de către ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a spus că aceasta ar trebui să fie regândită pentru a se adresa doar consumatorilor vulnerabili. „Trebuie să țintim măsurile de sprijin către consumatorii vulnerabili. Una e să ai un venit lunar de 1.000 de euro, și alta de 10.000 de euro”, a spus ministrul PNL. La doar două zile distanță, acesta a venit cu un nou mesaj, negând ce a spus anterior cum că la nivelul Executivului s-a avut în vedere o astfel de discuție. „Am spus că la iarnă românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. Nu vă lăsați păcăliți de vocile care încearcă să vă sperie, dragi români. Nu se pune problema să renunțăm la schema de compensare-plafonare la gaze și energie electrică”, a spus acum Burduja.

Asociația Energia Inteligentă a arătat că eliminarea schemei de compensare ar duce la dublarea facturilor la energie și o creștere instantanee cu 119% a facturilor la gaze. „Neeliminarea prețurilor la gaze, înseamnă un efort pe bugetul de stat, care va aduce cu siguranță creșteri de taxe și impozite. Respectiv greul va cădea tot pe populația săracă, care va trebui să achite impozite suplimentare pentru a compensa o parte din factura unor persoane cu venituri mari. În același timp această schemă nu este sustenabilă la nesfârșit”, se arată în comunicatul AEI.

Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, a declarat pentru FANATIK că a propus încă de la finalul anului regândirea schemei de compensare în condițiile în care predicțiile arătau deja ieftinirea prețurilor la energie. Acesta spune că în acest an, pe piață, au fost înregistrate chiar și prețuri mai mici decât cel compensat.

„Noi solicitam la finele anului trecut, în baza prognozelor de preț pentru anul 2023, o regândire a plafonării/ subvenționării, ținând seama și de ieșirea din condițiile care au determinat această măsură. Această lege a apărut în baza unor condiții excepționale din piață. Ele au dispărut, sau erau predictibil să dispară încă din decembrie 2022, și am spus că e nevoie de o reanalizare a acestor elemente.

Nu s-a făcut atunci nimic. Dacă s-ar fi acționat atunci, în vara acestui an am fi prins niște prețuri foarte mici atât la gaze cât și la energie electrică și am fi început o nouă evoluție, mult mai corectă și cu prețuri mai mici pentru unii consumatori. Acest lucru nu s-a făcut și au existat moment în care prețul plafonat a fost peste cel din piață”, a declarat expertul în energie.

Potrivit acestuia, în momentul de față dacă această măsură ar fi eliminată brusc ar însemna aplicarea prețurilor din facturi, care pentru unii consumatori sunt duble față de cel compensat. Expertul subliniază că acesta este efectul aplicării schemei de compensare, și spune că eliminarea ei ar fi trebuit să fie pregătită cu cel puțin șase luni înainte.

„Astăzi dacă s-ar renunța brusc la măsura plafonării, ne-am întoarce la prețurile din contracte. Aceste prețuri sunt mai mari decât prețurile plafonate, asta pentru că au fost stabilite în 2022, când prețurile în piață erau mari, fie datorită faptului că, chiar dacă au fost stabilite în 2023, cumva nefiind niciun interes pe prețul de contract, lumea nu a fost atentă la acest preț din moment ce sunt în vigoare prețurile plafonate. Deci, dacă este eliminată această măsură, ne-am întoarce la prețurile din contracte, care sunt mari și foarte mari. Asta e o problemă pentru consumatori (analiza pe unele facturi arată că pentru un apartament în București facturile se vor dubla) – deci nu poți să vii și să abrogi această măsură abrupt”, a mai declarat Dumitru Chisăliță, pentru FANATIK.

În opinia acestuia implementarea unei scheme țintite pe consumatorii vulnerabili nu s-a făcut din populism, calculul politic arătând că o asemenea decizie nu e lipsită de riscuri, spre deosebire de a nu face nimic și a lăsa schema să curgă de la sine.

„Există un risc pe această măsură. Pentru un populist, care cântărește cele două opțiuni, aș vedea că pe una nu e niciun risc, mă prăbușesc dar nu am niciun risc politic, pe cealaltă există însă – și atunci a fost aleasă măsură cu risc zero”, a mai precizat expertul în energie.

Guvernul dă vina pe înzestrarea armatei

Premierul Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru Financial Times, a dat vina pentru gaura la buget pe costurile cu refugiații ucraineni sau tranzitul cerealelor ucrainene. „Bugetul a trebuit să fie reorganizat pentru a ajuta Ucraina, în special în ceea ce priveşte transporturile de cereale. Acestea au fost cheltuieli neprevăzute. Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale”, a spus premierul pentru publicația londoneză.

După cum am văzut, și ministrul Boloș a indicat că vina pentru deficitul, despre care a spus că va ajunge la 6,8%, pe războiul din Ucraina dar și pe faptul că țara noastră și-a majorat bugetul pentru apărare, de la 2% la 2,5%. Economistul Bogdan Glăvan susține că aceasta este pur și simplu o minciună ce denotă disperare, în condițiile în care bugetul pentru apărare a fost decis și votat, deci vorbim de cheltuieli bugetate, nu de unele suplimentare.

„Guvernul s-a văitat în Financial Times și la Bruxelles că nu poate îndeplini ținta de deficit bugetar fiindcă, printre altele, a mărit bugetul armatei cu 0,5% din PIB. Cum să spui așa ceva când decizia privind mărirea bugetului pentru apărare a fost luată în octombrie 2022 de CSAT, iar creșterea ca atare a fost prevăzută în buget de la bun început, mai exact din 8 decembrie 2022? Cum să spui că ai depășit bugetul în 2023 fiindcă ai avut o cheltuială pe care ai bugetat-o? Cum se numește asta? Minciună la disperare”, a explicat profesorul de economie, Bogdan Glăvan.

Pesimism privind acoperirea deficitului bugetar

Execuția bugetară la finalul lunii iulie, publicată marți de Ministerul Finanțelor, arată că deficitul bugetar a ajuns la 2,43% din PIB. În termeni reali, vorbim de 38,6 miliarde de lei, ceea ce ne dă și interesul pentru schema de compensare a prețurilor la energie, ce are un impact bugetar de 18 miliarde.

Interesant este că în ultimele două luni deficitul bugetar nu a mai înregistrat creșteri majore. În luna mai, deficitul era de doar 2,32%. Economiștii subliniază însă că Executivul își amână la mijlocul anului majoritatea plăților și că această creștere mică în ultimele luni este pur și simplu înșelătoare. „Ne dăm seama că lucrurile sunt în neregulă nu uitându-ne la deficitul propriu-zis, ci și la dinamica cheltuielilor și veniturilor în comparație cu proiectul de buget. Deficitul nu pare să explodeze, Boloș vorbește de 6,8% și noi suntem abia la 2,4%, dar ei știu că au multe cheltuieli de făcut în ultima parte a anului. Ei au amânat, vor amâna în continuare cheltuieli și le aglomerează pe final de an. Nu se vede în execuția bugetară de acum pentru că se vede doar execuția cash. Angajamentele sunt mult mai mari. Iar ceea ce știm cu siguranță sunt veniturile bugetare, aici știm că TVA-ul este același în fiecare lună, impozitul pe venit și salarii la fel. În istorie vedem că execuția bugetară este ca atunci când intri în mare și ai o intrare abruptă. Când începe anul vezi deficitul cum se adâncește, apoi urmează un platou, dar apoi el se prăbușește complet în ultimele două luni”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

O problemă majoră stă însă în faptul că Guvernul riscă să rămână fără timp de acțiune, în condițiile în care chiar dacă își asumă răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale, după contestarea la CCR, acestea vor intra în vigoare, în cel mai optimist scenariu, abia în octombrie. Cu doar trei luni la dispoziție, efectul lor nu are cum să fie cel scontat. Boloș declara recent că termenul limită pentru adoptarea pachetului de măsuri fiscale este septembrie.

„Măsurile vor avea impact maxim trei luni, dacă intră în vigoare în octombrie. Deficitul estimat este de 6,8%, ori, se pune întrebarea cu cât mai poți să scazi tu deficitul ca să ajungi la ținta de 4,4 cât zice Comisia sau 5,5% cât speră să obțină Guvernul? Nu ai cum în trei luni să reduci de la 6,8% la 5,5. Asta înseamnă 1,3% din PIB, și nu ai cum să câștigi la PIB atât. Ar însemna peste 4% din PIB pe tot anul, ceea ce este inimaginabil”, a mai declarat Bogdan Glăvan, pentru FANATIK.