Cu ce argumente negociază Ciolacu păsuirea în fața Comisiei Europene. „Nu vor să ne vadă la pământ, deși singuri ne-am băgat în corzi”

După ce miniștrii de resort, de la Finanțe, Muncă și Economie, nu au reușit să convingă zilele trecute experții tehnici din cadrul Comisiei Europene privind măsurile de reducere a deficitului bugetar, salvarea a rămas în capacitatea de negociere a premierului Ciolacu în speranța că acesta va reuși să o convingă pe șefa CE să păsuiască România de la ținta asumată pentru deficit. Analiștii sunt de părere că, după ce pe partea tehnică negocierile au eșuat complet, singurul argument al premierului e unul de natură politică.

Cum vrea premierul Ciolacu să convingă Comisia Europeană

Premierul Ciolacu și-a propus să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit bugetar de 5,5%, de la 4,4% cât era prevăzut în PNRR. Restul, de la un deficit estimat acum la 6,8%, urmând să vină de pe urma măsurilor fiscale ( noile taxe și reducerea cheltuielilor). Situația pare fără ieșire pentru Executivul de la București, care nu poate veni cu măsuri de austeritate înaintea unui an electoral important – majorarea TVA, eliminarea subvenției la energie și gaze fiind respinse din start, cel puțin la nivel declarativ – dar fără reducerea deficitului țara noastră riscă să piardă banii europeni ce mențin economia la suprafață.

În acest context, analiștii politici sunt de părere că argumentul Guvernului de la București în aceste negocieri e de a arăta că țara se va prăbuși fără păsuirea din partea Comisiei. Practic România mizează pe faptul că Bruxelles-ul nu-și dorește, aparent mai mult decât Bucureștiul, ca țara noastră să intre în incapacitate de plată. Elena Calistru, directorul executiv al ONG-ului Funky Citizens, este de părere că România este ca în situația unui copil certat de părinți care știe că orice amenințare e limitată pentru că niciodată nu va fi dat afară din casă.

„Ceea ce ne ajută este că, în acest moment, nimeni nu vrea ca România să ajungă într-o situație de incapacitate de plată sau să fim primul stat membru care dă cu PNRR-ul de gard. Deci, aș zice că spațiul nostru de negociere este unul strict politic și care ar putea miza pe faptul că nu vor să ne vadă la pământ, asta deși noi singuri ne-am băgat în corzi”, a declarat aceasta pentru FANATIK.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Potrivit acesteia, țara noastră stă totuși bine la un indicator cheie, anume datoria externă. În jur de 50% din PIB, aceasta e încă mult sub datoria externă a multor state europene. „Marele nostru avantaj este că, pe un alt indicator macro important, respectiv datoria publică, noi suntem încă bine. Și acolo e clar că avem un avantaj major față de felul în care ne putem poziționa pe această negociere, ce spațiu avem ca să facem reforme și să ne revenim”.

Fostul ministru al economiei din partea USR, Claudiu Năsui, este și el de părere că Uniunea Europeană va dori să evite să aibă instabilitate într-o țară aflată la granița cu războiul și că, cel mai probabil, va exista o cedare din partea Comisie. Această situație ar fi dublu câștigătoare pentru premier, care și-ar asigura atât fondurile pentru anul electoral 2024 cât și vinovatul pentru taxele impuse.

„Pentru Marcel Ciolacu este un win-win. UE nu vrea instabilitate într-o țară care e la granița războiului și care a ajutat și ajută Ucraina. Prin urmare mai mult că sigur că ne vor stabili o altă limită de deficit. Ceea ce e primul câștig al dlui Ciolacu care își dorește să cheltuie cât mai mult anul acesta și cel viitor că să câștige alegerile. Al doilea câștig al dlui Ciolacu vă fi că vă da vina pe UE pentru creșterile de taxe pe care și PSD și PNL le doresc de fapt.

Nu poți creste cheltuielile fără să crească la un moment dat taxele. Iar ei vor să crească cât mai mult cheltuielile pentru că de acolo trăiesc și PSD și PNL. Activ de partid angajat la stat, contracte cu statul, sinecuri, privilegii, PNDL-uri. Toate acestea înseamnă bani. Iar banii aceia se iau de la contribuabili prin taxe”, a declarat, pentru FANATIK, Claudiu Năsui.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În opinia acestuia, una din soluțiile vehiculate pe surse, cum că deficitul ar putea fi acoperit cu o parte din banii destinați investițiilor care vor rămâne necheltuiți oricum, este nerealistă pentru că nu va fi susținută de baronii locali ai partidelor. „Nu-i lasă nici baronii, nici primarii și nici șmecherii care iau scheme de ajutor de stat să taie de la ei. Ar putea tăia de la armată, că sunt singurii bani care nu se duc la firmele de partid”, a mai spus acesta.

Politologul Cătălin Avramescu este și el convins că nu există o dorință reale din partea actualei coaliții de a face seria de reforme la care s-au angajat public. Acesta susține că exemplul pensiilor speciale ne arată cel mai clar câtă determinare există în rândul coaliției PNL-PSD pentru aceste reforme. „Ciolacu nu e acolo să facă reforme, ci e acolo ca să păstreze pensiile speciale. Doar îl are la dreapta pe Ciucă, beneficiar de pensie nerușinată. Și atunci cum să taie aceste privilegii. E de Caragiale, să rămână fără colegi? Nu se poate. Ei sunt acolo să apere pătura de privilegii, iar acum sunt indignați că UE pune niște condiții astfel încât România să fie pe picioarele ei, să fie independentă financiar. Dar ai noștri nu vor să facă nimic, pentru că e vorba de interesele lor personale. Pensiile speciale sunt mult mai importante decât banii europeni”, a declarat acesta pentru FANATIK.

De altfel, Elena Calistru subliniază că problema reală în care ne aflăm nu este atât obligația asumată în fața Comisiei, cât bugetul de cheltuieli la care ne-am angajat noi singuri – această problemă ar fi existat și fără cerințele Bruxelles-ului. Aceasta subliniază că România se află într-o situație de deficit structural, iar autoritățile au evitat în mod constant să aplice soluțiile la această problemă.

„Problema noastră fundamentală în chestia asta cu banii publici, adică dincolo de a scăpa de deficitul excesiv, noi avem o problemă aici – indiferent de ce spune Bruxelles-ul noi avem o problemă cu felul în care arată bugetul nostru. Problema noastră nu e doar să-i convingem pe cei de acolo, ci avem o problemă pentru că nimeni nu ia măsurile alea antipatice ce trebuie luate.

Sunt două tipuri de deficit, unul de cont curent, adică ce se întâmplă cu plățile curente unde noi trebuie să ne împrumutăm în permanență pentru a rostogoli cheltuielile astea. Dar dincolo de asta, există și un deficit structural, care cred că a ajuns pe la 5-6% chiar. Care e diferența dintre ele? Dacă e să ne imaginăm situația unei persoane care ia salariul pe 15 și se împrumută pe întâi ale lunii pentru că nu-i ajung banii pentru o cheltuială, o excursie să zicem. Se împrumută de acești bani și îi dă înapoi pe 15, la salariu. Asta e un deficit de cont curent, și se întâmplă multor state. Problema e în momentul în care mă împrumut să plătesc facturile la curent care vin pe întâi, dar pe care nu mi le pot acoperi din salariu oricum. Adică are o gaură permanentă în buget. Asta e problema. Noi nu avem doar un deficit de cash, ci și unul structural, și pe acesta nu-l rezolvăm. Nu avem suficiente venituri pentru a acoperi toate cheltuielile pe care ni le-am propus”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Marcel Ciolacu, promisiuni de reformă

Premierul României a declarat joi, înainte de a pleca la Bruxelles pentru negocierile cruciale privind deficitul bugetar, că nu va renunța la niciun dintre reformele la care țara noastră s-a angajat în PNRR. „Vom face reforma pensiilor, depunem cererea de plată nr. 3 și vom lua măsurile fiscale care să ne permită dezvoltarea sustenabilă a României”, a spus președintele PSD. Declarația vine în contextul în care ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a spus că la nivelul Comisiei există îngrijorarea că măsurile de reducere a cheltuielilor nu vor fi luate, dar fiind faptul că intrăm într-un an electoral. „Fiind un an electoral anul 2024 şi anul acesta, an preelectoral, există această îngrijorare că aceste măsuri de reducere a cheltuielilor publice să nu fie implementate 100%”, a spus ministrul, care luni avertiza asupra posibilității ca țara noastră să intre în incapacitate de plată, neavând spațiu financiar pentru toate reformele la care s-a angajat.

De altfel, în campania publică pornită pe această temă, chiar cu un interviu dat în Financial Times, premierul Ciolacu a spus că țara noastră se află în această problemă din cauza războiului din Ucraina, care a dus la cheltuieli suplimentare, în special cu refugiații ucraineni. Analiștii politici sunt de părere că scuzele și justificările guvernanților nu prea sunt credibile în condițiile în care alte țări europene, precum Polonia, care și ea a avut cheltuieli uriașe cu refugiații ucraineni, nu se confruntă cu aceleași probleme.

„În primul rând noi avem o problemă destul de mare ca țară, pe partea asta de deficit excesiv, pentru că parte din argumentele pe care le-am tot auzit la ministrul Boloș, cum că am avut criză energetică și s-au luat măsuri, sau că am avut război la graniță și am făcut niște plăți legate de refugiați, argumentele astea țin doar într-o anumită măsură. Într-adevăr, au fost niște cheltuieli excepționale, dar astfel de cheltuieli au avut și alte state membre, și e greu să explici la nivel european de ce România are o problemă cu deficitul în vreme ce alte țări nu se află în aceeași situație. În acest sens cred că suntem într-o postură destul de ingrată”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Potrivit acesteia, România are întârzieri mari la reformele din PNRR, unde factorii externi nu mai pot reprezenta o scuză. Ea subliniază că unele din reformele uitate din PNRR ne-ar fi putut ajuta să evităm tocmai problema deficitului în care Guvernul a ajuns acum.

„În ceea ce ține de partea de PNRR și reforme, România este cu mult în urma propriului calendar. În reformele de PNRR, dincolo de lucrurile la care ne-am uitat cu toții, pentru că au fost de interes public, pensii speciale sau bucata de reforme în justiție, e o componentă destul de importantă pe partea de cheltuieli publice. Mă refer la managementul finanțelor publice, pe care, din păcate, nu s-au făcut pași evidenți.

Aceste reforme chiar ne-ar fi salvat de unele dintre problemele cu care ne confruntăm acum. De exemplu, pe reforma felului în care se fac cheltuielile bugetare erau două măsuri, spending review (adică să vedem din timp ce se poate tăia rezonabil) și bugetarea bazată pe performanță – noi puteam să le implementăm dacă doream să arătăm că nu vrem să ajungem în această situație. Așa că și din direcția asta suntem greu de crezut, adică ar trebui să se întâmple multe lucruri pentru ca cei de la Bruxelles să ne ia în serios. Ne fapt, noi să ne luăm în serios cu toate propunerile astea”, a mai declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.