Mesajul INFP, la 46 de ani de la cutremurul din 1977: “Un astfel de eveniment, poate chiar mai puternic, va mai avea loc în Vrancea”

La 46 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a marcat evenimentul printr-o postare pe Facebook, menită să conştientizeze opinia publică din România că un astfel de eveniment s-ar putea repeta oricând şi de aceea este necesar să fim pregătiţi pe măsură.

Cifrele cutremurătoare ale cutremurului

Seismologii amintesc de multă vreme faptul că România este o ţară cu potenţial ridicat de cutremure, aducând ca argumente studiile de hazard seismic şi de prevederile codului de proiectare seismică P100.

Practic, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Iar această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, mai avertizează specialiştii.

Sâmbătă, la împlinirea a 46 de ani de la cutremurul din 1977, specialiştii de la INFP au postat o listă a distrugerilor provocate de cutremur şi un îndemn de a acţiona în consecinţă pentru ca pe viitor dimensiunea dezastrului să nu mai fie atât de mare.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

“Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977 (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României. 90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii totale sau parțiale a 32 de clădiri – majoritatea fiind construite în perioada interbelică. Datele oficiale arată că:

1578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (1424 în București); 11321 de persoane au fost rănite (7598 în București); 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova; 32.900 de locuințe au fost avariate grav iar 182.000 au fost mai puțin avariate, la nivel național; 200.000 de oameni au fost direct afectați, 350.00 de familii rămânând fără adăpost;

763 de unități industriale au fost afectate; 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădiri ale spitalelor Floreasca și Colentina; 6 clădiri ale universităților , 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate; 23 de județe au fost grav afectate“, se arată în postrea INFP.

“Știm că toate aceste date sunt cutremurătoare, însă trebuie să înțelegem că un astfel de eveniment, dacă nu și mai puternic, va mai avea loc în Vrancea. Nu îl putem (deocamdată) prezice, dar indiferent de această capabilitate, tot trebuie să fim pregătiți pentru el – începând cu asigurarea siguranței clădirilor în care ne aflăm dar și cu un plan de acțiuni înainte, în timpul și după cutremur”, mai arată specialiştii INPF, în mesajul lor de conştientizare a hazardului seismic.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat şi el, sâmbătă, într-o conferință de presă, că nimeni nu știe când va fi următorul cutremur, însă serviciile de urgenţă se pregătesc pentru scenariul cel mai grav.