Mesajul UE pentru angajați: reconversie profesională sau rămâneți în urmă. Traducere: Fiți roboți digitali sau pieriți!

UE își propune să își recalifice forța de muncă pentru a răspunde inovațiilor tehnologice și industriale. Dacă blocul comunitar dorește să aibă o forță de muncă competitivă, trebuie să le dea o lecție cetățenilor săi: învățatul nu se termină niciodată, sună mesajul.

Presiune pentru reconversia lucrătorilor

Timp de mulți ani, traseul educațional al unei persoane era simplu. Învăța la școală de mic, sub supravegherea profesorilor. Obținea o diplomă sau făceau cursuri de formare profesională și își folosea aceste abilități pe piața forței de muncă până la pensionare. Reconversia profesională era – și este – o raritate. Acum, însă, progresele tehnologice și nevoile în schimbare ale industriei riscă să expună o forță de muncă europeană lipsită de competențe pertinente și oportune.

Acest lucru ar putea costa scump UE – și tocmai când aceasta are planuri îndrăznețe în domeniul ecologic și digital. În discursul de anul trecut privind starea Uniunii, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că viitoarea competitivitate europeană depinde de „o forță de muncă cu bune competențele”. Apariția recentă a instrumentelor de inteligență artificială generativă, cum ar fi ChatGPT, care poate genera conținut nou pe baza unei solicitări, la o viteză uluitoare, pune și mai multă presiune asupra UE pentru a-și recalifica lucrătorii, scrie Politico.

Sam Altman, CEO al OpenAI, producătorul ChatGPT, a declarat în fața Congresului Statelor Unite că chatbotul va „automatiza în întregime unele locuri de muncă” – creând în același timp și noi locuri de muncă „care credem că vor fi mult mai bune”. Acum, cursa este de a dota oamenii cu competențele de care au nevoie pentru a naviga cu succes pe această frontieră emergentă a locului de muncă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Adaptați-vă sau muriți

Pentru a face față acestei provocări, Comisia Europeană a dat startul așa-numitului An european al competențelor, la începutul lunii mai. Noile competențe sunt la fel de importante mai târziu în viață – atunci când oamenii sunt deja pe piața forței de muncă – ca și în sala de clasă, a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmit.

„Trebuie să avem un sistem foarte deschis de calificare și recalificare. Nu putem spune: Ei bine, acum ești calificat, asta e tot. Trebuie să spunem: Ei bine, competențele fac parte acum din viața profesională normală. Trebuie să ne adaptăm permanent capacitățile și competențele”, a declarat socialistul luxemburghez în vârstă de 69 de ani. Competența digitală este unul dintre domeniile în care Bruxelles-ul a încercat să își încordeze forța de finanțare și de elaborare a politicilor pentru a recalifica oamenii, în scopul de a reduce decalajele existente în rândul forței de muncă.

Tehnologia informației și comunicațiilor, bătaia peștelui

UE dorește să aibă 20 de milioane de profesioniști în domeniul TIC (tehnologia informațiilor și comunicațiilor)  până în 2030; în prezent există doar 9 milioane. Pentru a inversa situația, Comisia a prezentat în aprilie un plan de reducere a deficitului de competențe digitale, unul dintre punctele de acțiune fiind axat pe recalificarea angajaților în timpul orelor de lucru.

Anul trecut, unul dintre vehiculele de inovare ale UE și-a stabilit, de asemenea, obiectivul de a forma 1 milion de persoane în domeniile tehnologice mai avansate, cu un volum mare de cercetare. Totuși, cea mai mare parte a muncii pentru atingerea acestor etape va cădea pe umerii altora. UE se bazează pe ofertele unei largi coaliții de companii, universități și alte instituții de învățământ pentru a susține angajamentul privind competențele.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Unul dintre elementele-cheie ale ansamblului de competențe al UE este Pactul pentru competențe, care se bazează pe aproximativ 1 500 de membri din întregul bloc comunitar. În egală măsură, planul privind talentele tehnologice a devenit real doar atunci când companii precum Intel s-au angajat să contribuie cu programe de formare personalizate.

Omul, cel mai prețios robocapital

Existența acestor opțiuni educaționale reprezintă doar primul pas în ceea ce privește recalificarea oamenilor, mult timp după ce aceștia au părăsit învățământul educațional. Unul dintre cele mai mari obstacole care trebuie depășite în cadrul promisiunii de reconversie a Europei este, de fapt, dorința oamenilor de a se recalifica. Schmit a recunoscut această „problemă de mentalitate”, adăugând: „Nu poți recalifica oamenii cu ușurință dacă există o mentalitate ostilă sau negativă. Când oamenii spun: ei bine, de ce ar trebui musai să fiu recalificat?”.

Angajatorii, aflați în prima linie a provocării reconversiilor, și-ar putea motiva proprii lucrători să se angajeze în învățare continuă. „Așa cum ați investit în noile tehnologii, trebuie să investiți în noul capital uman”, le-a spus Schmit angajatorilor. UE a propus țărilor sale membre să înființeze conturi individuale de învățare, care ar stimula formarea adulților cu vârstă activă

„Insuflarea motivației”

Organizațiile axate pe competențe din Bruxelles au abordat de ceva vreme provocarea motivației. Organizația Debateville, cu sediul la Bruxelles, oferă adolescenților ateliere de lucru după orele de școală pentru a-și îmbunătăți abilitățile de dezbatere și prezentare. În timp ce Debateville face adesea prezentări despre activitatea sa în școli, copiii participanți învață și în afara sălii de clasă – chiar și în timpul taberelor din această vară din alte orașe belgiene, cum ar fi Ghent și Antwerp.

Organizația se confruntă cu dubla provocare de a motiva adolescenții să învețe în afara orelor de școală și de a-i atrage să se înscrie în primul rând, ceea ce ar putea insufla mentalitatea care îi va încuraja pe acești elevi să continue să învețe după ce ajung la vârsta adultă și termină educația formală.

„În Belgia, avem un scor extrem de scăzut în ceea ce privește învățarea pe tot parcursul vieții. O mare parte din acest lucru este legată de faptul că punem un mare accent pe învățarea de bază”, a declarat Nora Sleiderink, manager de cercetare la Debateville. „Aceasta le dă adesea oamenilor sentimentul că au ‘terminat’ atunci când încheie universitatea sau formarea profesională”, a adăugat ea.

Învățați, învățați și iar învățați!

Una este să fii un burete de informații când ești tânăr. Este o experiență diferită atunci când te afli poate la jumătatea carierei și ești copleșit de sentimentul că nu te simți în largul tău când vine vorba de expertiză. Dar există modalități de a face ca reconversia să fie mai puțin împovărătoare, spun experții. Trei universități belgiene – din Bruxelles, Gent și Anvers – au înființat Nova Academy, care reunește o serie de inițiative menite să încurajeze învățarea pe tot parcursul vieții.

Printre oferte se numără cursuri de scurtă durată – cunoscute sub numele de micro-atestate – în afara programelor obișnuite de licență sau de masterat ale universităților. Un exemplu de domeniu de perfecționare este intersecția dintre drept și tehnologie, cu un curs de micro-certificare privind protecția datelor și aspectele etice ale inteligenței artificiale.

„Pașaport de competențe”

Pe măsură ce oamenii învață noi competențe, fie la locul de muncă, fie din proprie inițiativă, ultimul obstacol pe care trebuie să-l depășească este înregistrarea acestor competențe și să-i convingă pe angajatori că le-au dobândit. Olanda lucrează la un „pașaport de competențe”, a declarat ministrul olandez al muncii, Karien van Gennip.

„Primul pas în acest sens este să vorbim o limbă comună”, a spus ea – adăugând că nu toate competențele sunt desemnate în același mod în întreaga țară. Nevoia de competențe suplimentare este o plasă cu acoperire vastă: Schmit a recunoscut că există domenii în care are nevoie de o pregătire suplimentară, numindu-și competențele sale digitale „la limita inferioară”.