Parlamentarii PNL-PSD-UDMR vor să scape de grija abuzului în serviciu după metoda Dragnea. „Sunt aruncate în față astfel de propuneri cu mâna unor îmbârligători”

Măsură propusă și adoptată miercuri în Comisia Juridică și apoi adoptată cu votul parlamentarilor puterii impune un prag valoric de peste 50.000 de euro la infracțiunea de abuz în serviciu. Astfel, atunci când prejudiciul este sub această valoare, nu mai există răspundere penală.

Amendament din era Dragnea, votat de coaliția PNL-PSD

Miercuri, plenul Senatului a votat un amendament la un proiect de lege pentru modificarea Codului penal ce prevede introducerea unui prag de 250.000 lei pentru incriminarea abuzului în serviciu. Cu alte cuvinte, dacă un funcționar public produce cu intenție un prejudiciu mai mic de 250.000 lei nu va mai fi infracțiune.

Potrivit opoziției și vocilor din societatea civilă, modul în care acest proiect a fost amendat la Comisia Juridică și votat apoi la Senat a adus aminte de felul în care au fost făcute modificările din Justiție în timpul guvernării Liviu Dragnea. Astfel, pe agenda Senatului a fost un proiect de lege privind modificarea Codului Penal, proiect inițiat de Guvern. Miercuri însă, în ziua dezbaterii din Comisia Juridică, senatorii puterii au introdus un amendament prin care au impus acest prag valoric la infracțiunea de abuz în serviciu, una dintre cele mai frecvente infracțiuni de corupție.

Sociologul Ovidiu Voicu, directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, subliniază că introducerea și adoptarea acestui prag, care l-ar fi scăpat pe Liviu Dragnea, s-a realizat până la ora 12.00. Acesta subliniază că asistăm la un mod de operare similar cu alte cazuri în care parlamentarii actualei coaliții au adoptat sau au încercat să treacă legi cu un caracter anti-justiție, cum a fost cazul legii anti-ONG, legea avertizorilor de integritate sau a proiectului ce permitea SRI și STS să asigure securitatea cibernetică a portalului avocaților.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

„Vedem același modus operandi pentru două practici distincte. Prima are legătură cu rapiditatea cu care astfel de măsuri sunt trecute, și asta seamănă cu „marțea neagră”, când jumătate din Comisia Juridică avea ședință în altă parte, departe de ochii presei, sau cu OUG 13. Ce s-a întâmplat azi la Senat este același mod de acțiune. La ora 09.00 a fost ședința Comisiei Juridice, au apărut niște amendamente care nu fuseseră anunțate înainte, au fost votate, a fost redactat raportul urgent, trimis la ora 12.00 la plen unde a și fost votat.

Deci, în acest interval de câteva ore nimeni nu a avut posibilitatea să-și spună părerea, și mă refer aici în principal la instituțiile din justiție. Dacă modifici Codul penal, nu e normal să te consulți cu CSM, cu procurorii, cu DNA? Sigur, trebuie să avem un prag, a spus-o și CCR că trebuie să fie un instrument de diferențiere. Această cifră a pragului însă nu a fost justificată în niciun fel, de ce nu salariul minim pe economie, cum a propus opoziția? Trebuia să existe o dezbatere și pe fondul acestei chestiuni. Este același mod de a împinge pe repede înainte niște decizii controversate și pe care le pun în fața celorlalți ca pe un fapt înfăptuit”, a declarat, pentru FANATIK, sociologul Ovidiu Voicu.

În al doilea rând, subliniază acesta, asistăm la o manieră similară în care astfel de proiecte legislative controversate nu sunt asumate public de către liderii principalelor partide aflate la guvernare. Ele sunt introduse, de regulă fără nicio dezbatere publică, de către parlamentari ai puterii, iar sociologul Ovidiu Voicu subliniază că asta ne arată influența majoră pe care grupul de interese al baronilor locali o are la nivelul acestor partide.

„Vedem cum sunt aruncate în față astfel de propuneri cu mâna unor îmbârligători, care sunt de regulă aceeași oameni, Daniel Fenechiu, Robert Cazanciuc, care au propus în ultimele luni diverse mizerii antidemocratice, pe unele din ele și le-au retras în urma presiunii publice, altele au mers mai departe atunci când presiunea nu a fost suficientă. Deci, cumva încearcă apele prin mâna acestor instrumente – acești noi Florin Iordache și Nicolicea. Așa se numeau înainte, astăzi se numesc Fenechiu și Cazanciuc.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

E cumva o surpriză că după tot ce s-a întâmplat cu protestele în 2017 se revine la aceeași practică. Asta ne spune că, în continuare, au foarte multă influență și putere de a impune decizii nu neapărat acești lideri pe care-i vedem la televizor, cât mai ales grupuri de interese și baroni locali care-și doresc o astfel de legislație ciuruită. O legislație prin ochiurile căreia să scape în caz că sunt anchetați”, a mai precizat Ovidiu Voicu, pentru FANATIK.

Daniel Fenechiu și Robert Cazanciuc fac parte din Comisia Juridică a Senatului și amândoi au votat miercuri adoptarea acestui amendament.

De altfel, fostul ministru al justiției, Stelian Ion a spus că prin adoptarea acestui amendament „Iohannis și Predoiu desăvârșesc ce a început în 2017 Dragnea”, iar președintele USR, Cătălin Drulă, a susținut că prin această lege „Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă vor să dea liber la furat până în 250.000 de lei”. „Pur și simplu frica de pușcărie e atât de mare încât nu-i interesează că sfidează cetățenii fără rușine în fiecare sesiune parlamentară”, a subliniat și președintele REPER, Dacian Cioloș.

„Nu suntem într-un scenariu pur întâmplător”

Cei mai mulți experți în drept sunt astăzi de acord că infracțiunea de abuz în serviciu trebuie să aibă un prag valoric, o poziție susținută de către CCR încă dintr-o decizie luată în 2016 și care a dus la încercarea impunerii unui prag de 200.000 de lei sub guvernarea Liviu Dragnea. Fostul ministru al justiției, Stelian Ion, a încercat introducerea în legislație a unui prag valoric mai degrabă simbolic, care să fie egal cu salariul minim pe economie.

Principiul din spatele unui astfel de prag valoric este eliminarea unor posibile abuzuri pentru sume modice, și de aceea experții în drept au susținut că această sumă ar trebui să fie mai degrabă una modică. Comisia de la Veneția sublinia de altfel în 2017 că nu susține introducerea unui prag financiar pentru ca această infracțiune să fie invocată în cazurile unde faptele sunt de natură gravă.

Laura Ștefan, expert anticorupție în cadrul EFOR, este de părere că un astfel de prag era necesar, și pentru motivul de a evita o decizie a CCR pe această temă, însă nu este de acord deloc cu modul în care parlamentarii puterii au introdus acum această valoare arbitrară.

„E nevoie de un prag, doar că pragul ăsta de 55.000 de euro este foarte mare pentru România, și nu s-a purtat nicio discuție pe această temă și nu avem nicio fundamentare pentru alegerea acestei valori. Absolut niciuna. Nu știm de ce 55.000 de euro și nu altă sumă. Cred că pragul era necesar și pentru a clarifica când intervină răspunderea penală, dar și pentru că, după ce am văzut decizia CCR pe prescripție, era previzibil că și în materia asta ar fi intervenit o decizie similară. Până la urmă decizia CCR privind necesitatea unui prag este din 2016.

Altfel, mi se pare anormal că acest prag nu a apărut în draftul de la Ministerul Justiției, a apărut peste noapte în Comisie, fără niciun fel de argument și justificare și fără niciun fel de discuții, nici cu instituțiile din Justiție sau societatea civilă. E inexplicabil de ce au ales să facă lucrurile așa”, a declarat, pentru FANATIK, Laura Ștefan.

În acest context unii critici au subliniat că nu este posibil ca parlamentarii puterii să încerce adoptarea unei astfel de măsuri fără ca liderii partidelor PSD și PNL, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, să știe cel puțin acest lucru. De altfel, Cristian Țăgârlas, președintele Comisiei Juridice din partea PNL a declarat miercuri la Digi24 că „a primit decizia coaliției pe mail. A venit de la partid”, spunând însă că nu-și aduce aminte de la cine anume a fost primit acest amendament.

Ramona Strugariu, europarlamentar REPER, a declarat pentru FANATIK că introducerea unui astfel de amendament, similar cu ceea ce se întâmpla în epoca Dragnea, în timpul dezbaterilor cu privire la pensiile speciale ne arată că avem în față un scenariu bine pus la cale.

„Asistăm la o rafinare a metodelor de lucru și nimic altceva, având în vedere că exact în momentul în care dezbaterea publică era în jurul pensiilor speciale, un alt eșec al coaliției, au început să se strecoare pe sub radar propuneri legislative care seamănă cu OUG 13. Nu cred că suntem într-un scenariu în care cineva pur întâmplător s-a gândit să depună niște amendamente care să elimine practic abuzul în serviciu de pe harta infracțiunilor. Asistăm al un scenariu cât se poate de coordonat, dar mai inteligent de data asta și cu o mai mare rapiditate”, a declarat, pentru FANATIK, Ramona Strugariu, subliniind că acest tip de modificări apar în contextul în care România nu mai este sub mecanismul de monitorizare al Comisiei Europene MCV.

Și profesorul de științe politice Cătălin Avramescu este de părere că ne-asocierea liderilor coaliției cu un astfel de amendament nu este altceva decât o strategie de comunicare publică. În opinia sa, actuala guvernare profită de lipsa oricărei opoziții, atât în Parlament, dar și la nivelul societății.

„E legalizarea hoției oficiale. Așa a fost și în timpul lui Dragnea, așa este și acum. Vedem că puterea a învățat că cel mai simplu lucru pentru a trece o lege este să nu aibă un nume, să nu existe o față ușor identificabilă. De aceea nu iese actualul premier în fața opiniei publice, și nu pentru că nu ar cunoaște ce se întâmplă. Într-o țară normală când un premier ar vedea că se fac astfel de lucruri pe la spatele lui ar lua măsuri drastice.

Acum, dacă tot mai ai un an și jumătate de guvernare merg pe principiul „schimbă ce mai ai de schimbat și fură ce-i de furat”. Apoi, trebuie să recunoaștem că opoziția este pulbere, și mă refer și la cea parlamentară dar și la stradă. Strada este foarte amuțită și, din păcate, are și motive să fie. Cu toții am văzut ce prețuri sunt acum, iar politicienii se folosesc de asta. Dacă tot au o coaliție cu o majoritate de 70%, măcar să însemne ceva. E cam aceeași majoritate pe care a avut-o și Dragnea, dar diferența e că atunci strada era în stradă. Acum strada e în bucătărie și se ceartă cu nevasta cu privire la banii cheltuiți la supermarketul din colț”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Reacția PSD și a PNL

Dacă miercuri purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că nu comentează deciziile luate în cadrul Senatului, o reacție la adoptarea acestui amendament a venit din partea președintelui PSD. Acesta a cerut o poziție oficială din partea Ministerului Justiției, însă nu a comentat faptul că măsura a fost adoptată fără o consultare a ministerului condus de Cătălin Predoiu.

„Ministerul Justiției trebuie să prezinte public o variantă de reglementare adecvată pentru pragul valoric la abuzul în serviciu, în acord cu deciziile Curții Constituționale, cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu opiniile specialiștilor în drept.

PSD rămâne consecvent și va vota în Camera Deputaților, care este for decizional, doar ceea ce recomandă profesioniștii din justiție. Modificarea Codurilor Penale este jalon în PNRR și trebuie să ne asigurăm că această reformă se va face cum trebuie”, a scris, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Din partea liberalilor, o poziție critică a venit din partea Ralucăi Turcan, care a catalogat introducerea unui prag de 250.000 de lei drept o greșeală. „Pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este o greșeală care trebuie corectată la Camera Deputaților. Există două decizii ale CCR care prevăd că este nevoie de un «prag valoric al pagubei» şi o «anumită intensitate a vătămării» dar SOLUȚIA este să fixăm un plafon modic”, a scris aceasta pe Facebook.

Din cei 113 senatori prezenți miercuri în plen, 78 au votat pentru – fiind vorba de senatorii PNL, PSD și UDMR. În timp ce opoziția, USR și REPER, a votat împotrivă, senatorii AUR s-au obținut de la vot.