Miza bătăliei din UE privind ambalajele: 335 de miliarde de euro pe an. Ecologiști contra lobby-uri

Europenii nu au generat niciodată atât de multe deșeuri ca în prezent. Comisia Europeană a propus un proiect de lege pentru a reduce consumul de ambalaje prin măsuri obligatorii. Și nu toată lumea este mulțumită de acest lucru: mai precis, sectorul ambalajelor care generează o cifră de afaceri anuală de 335 de miliarde de euro. Un text menit să ecologizeze ambalajele în UE, care este ținta unui lobby ostil din partea companiilor, a trecut, marți, prima etapă, în Parlamentul European.

Niveluri obligatorii de reutilizare a ambalajelor

Pachete, cești de cafea și alte ambalaje: 188,7 kg. Aceasta este greutatea totală a ambalajelor consumate de un european în 2021. Această cifră, care nu a fost niciodată atât de mare, a crescut cu 11 kg într-un an și cu 32 kg într-un deceniu. Problema este că doar 64% din aceste deșeuri sunt reciclate, iar cifra scade la 40% doar pentru ambalajele din plastic.

Confruntată cu această problemă, Comisia Europeană a propus anul trecut o lege care stabilește un obiectiv de reducere a volumului de deșeuri de ambalaje cu 10% pe cap de locuitor până în 2035, comparativ cu 2018, și cu 15% până în 2040. În Parlament, între eurodeputați și lobby-ul industriei se anunță o luptă strânsă.

În special, Bruxelles dorește să impună niveluri obligatorii de reutilizare a ambalajelor pentru fiecare sector (comerț electronic, catering, vânzare cu amănuntul a berii etc.), să stabilească o rată minimă de conținut reciclat în ambalajele din plastic și să limiteze spațiul gol din colete.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

În cele din urmă, Comisia pentru mediu a Parlamentului European a adoptat un compromis care preia liniile generale ale propunerii și care este susținut în esență de Verzi, S&D (socialiști), Renew (centriști) și PPE (dreapta). Textul adoptat păstrează obligația statelor membre de a utiliza un sistem de depozitare pentru sticlele de plastic și conservele metalice dacă rata de colectare a acestor deșeuri nu atinge 85%.

În general, cel puțin 90% din materialele de ambalare (plastic, lemn, aluminiu, sticlă, carton etc.) ar trebui să fie colectate separat până în 2029, iar toate ambalajele vândute ar trebui să fie reciclabile începând cu 2030. Au fost adăugate obiective specifice pentru ambalajele din plastic (reducere de 10% până în 2030, 20% zece ani mai târziu), iar vânzarea pungilor de plastic ultraușoare ar urma să fie practic interzisă.

Pe de altă parte, obiectivul privind ambalajele reutilizabile pentru restaurantele de tip take-away a fost abandonat, în favoarea unei obligații pentru restaurante și cafenele de a accepta recipientele aduse de clienți, potrivit unei surse parlamentare, notează Ouest-France. Bruxelles-ul vizează, de asemenea, ambalajele pentru fructe și legume, considerate inutile, și ambalajele miniaturale pentru hoteluri.

De ce este criticat proiectul ?

Pascal Canfin, eurodeputatul Renew care prezidează Comisia pentru mediu, prevede un vot parlamentar „foarte strâns”, din cauza probabilității de nealiniere a eurodeputaților italieni. După ce a optat pentru bioplastice, Italia denunță „riscul unor costuri și sarcini administrative ridicate”, lăudând în schimb ambalajele „bio-surse și compostabile” și modelul de sortare selectivă.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

„Reutilizarea consumă mai multe resurse (….) Iar interzicerea ambalajelor de unică folosință ar putea paraliza industriile agroalimentară, hotelieră și de vânzare cu amănuntul (…), ceea ce ar duce la costuri nesustenabile, în special pentru IMM-uri”, a avertizat în martie ministrul italian al ecologiei, Gilberto Pichetto Fratin.

„Ne vom opune cu fermitate oricărei încercări de a impune soluții unilaterale care nu respectă caracteristicile industriale specifice ale fiecărui stat membru”, a adăugat atunci Massimiliano Salini (PPE).

Cum acționează lobby-urile pentru a influența votul

Votul are loc pe fondul unei campanii intense din partea companiilor, în special în ceea ce privește obligațiile de reutilizare. Miza este mare: producția de ambalaje generează o cifră de afaceri anuală impresionantă de 355 de miliarde de euro în Uniunea Europeană, după cum subliniază Pascal Canfin. Acest politician francez denunță „un lobby la scară largă” bazat pe „rapoarte înșelătoare”.

El a criticat studiul comandat de gigantul fast-food McDonald’s, care a folosit „date înșelătoare”, deoarece nu era independent, pentru a apăra „totul de unică folosință”, precum și un studiu al organizației producătorilor de ambalaje din hârtie (EPPA) bazat pe cifre „confidențiale”. „Este normal ca companiile să-și apere punctele de vedere. Dar ele trebuie totuși să își bazeze argumentele pe informații publice” și dovedite, spune Pascal Canfin.

Industriile de fast-food și de hârtie laudă meritele „ecologice” ale ambalajelor de unică folosință, care sunt potențial reciclabile sau provin din păduri „durabile”, în comparație cu plasticul sau cu reutilizarea – care ar necesita în cele din urmă utilizarea de mai multă apă și energie. Aceste argumente sunt respinse de ONG-uri. „Teama de subminare a investițiilor în reciclare este nefondată”, spune Marco Musso de la Biroul European de Mediu. „Infrastructura existentă va fi insuficientă pentru a recicla volume tot mai mari de deșeuri”.

Rezultatul votului de marți va fi dezbătut de către deputații europeni în sesiunea plenară din noiembrie, înainte de negocierile ulterioare cu statele membre, care urmează să adopte propriile poziții la mijlocul lunii decembrie.

Cu toate acestea, cele 27 de state membre sunt divizate pe mai multe puncte cheie (temeiul juridic al textului, flexibilitatea acordată statelor membre, obligativitatea sau nu a depozitării etc.) și sunt, de asemenea, în dezacord cu privire la obiectivele de reutilizare a ambalajelor.

Cererea „prea mare” de combustibili fosili amenință obiectivele climatice

Tot marți, într-un raport publicat, Agenția Internațională pentru Energie avertizează că cererea de combustibili fosili împiedică îndeplinirea celui mai ambițios obiectiv climatic al Acordului de la Paris din 2015. În ciuda saltului „fenomenal” în domeniul energiei curate, cererea de combustibili fosili va rămâne probabil „prea mare” pentru a se atinge cele mai ambițioase obiective de limitare a încălzirii globale, afirmă Agenția Internațională pentru Energie (IEA) cu o lună înainte de conferința COP28 privind clima.

În noul său raport anual publicat marți, IEA estimează că „în situația actuală, cererea de combustibili fosili va rămâne probabil mult prea mare” pentru a menține cel mai ambițios obiectiv climatic al Acordului de la Paris din 2015. Acesta vizează limitarea creșterii temperaturilor medii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, scrie France 24.

„Inversarea curbei emisiilor” pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C este încă „posibilă”, dar calea de urmat pare „foarte dificilă”, avertizează IEA în raportul său de 354 de pagini. „În pofida creșterii impresionante a energiei curate” observate în cadrul politicilor actuale, emisiile de gaze cu efect de seră ar rămâne „suficient de ridicate” pentru a crește temperaturile medii globale cu aproximativ 2,4°C pe parcursul acestui secol.

„Politici mai puternice”

Acest document este publicat cu doar câteva săptămâni înainte de negocierile cruciale din cadrul celei de-a 28-a Conferințe a Națiunilor Unite privind schimbările climatice de la Dubai (30 noiembrie – 12 decembrie), unde se așteaptă ca viitorul combustibililor fosili să fie subiectul unor dezbateri aprinse.

„Tranziția către energia curată este în curs de desfășurare în întreaga lume și este inevitabilă. Nu este o chestiune dacă, ci doar de când – și cu cât mai repede, cu atât mai bine pentru toată lumea”, a declarat Fatih Birol, directorul executiv al IEA, comentând o proiecție a lumii energetice în 2030.

Până atunci, IEA estimează că, la nivel mondial, vor circula de 10 ori mai multe vehicule electrice decât în prezent, în timp ce ponderea surselor regenerabile de energie în mixul global de energie electrică ar trebui să se apropie de 50% (față de 30% în prezent).

Se înregistrează deja progrese, investițiile în energie curată crescând cu 40% din 2020, dar „sunt necesare politici mai puternice” pentru a atinge obiectivul de încălzire maximă de 1,5°C, avertizează IEA, reiterând apelul său de triplare a capacității de energie regenerabilă până în 2030.

OPEP: nu vă grăbiți cu tranziție verde

„Având în vedere tensiunile și volatilitatea care caracterizează piețele energetice tradiționale de astăzi, afirmațiile conform cărora petrolul și gazele naturale reprezintă alegeri sigure sau sigure pentru întreaga lume sunt nefondate”, a avertizat Fatih Birol, în timp ce OPEP, cartelul exportatorilor de petrol, a declarat recent că lumea va mai avea nevoie de combustibili fosili încă mulți ani de acum încolo.

IEA se așteaptă ca cererea de gaze, petrol și cărbune să atingă un nivel maxim în decursul acestui deceniu. În scenariul său bazat pe politicile actuale, ponderea combustibililor fosili în aprovizionarea cu energie la nivel mondial, care s-a menținut la aproximativ 80% timp de decenii, va scădea la 73% până în 2030, iar emisiile globale de dioxid de carbon (CO2) legate de energie vor atinge un nivel maxim până în 2025.

„Guvernele, întreprinderile și investitorii trebuie să sprijine tranzițiile energetice curate, în loc să le împiedice”, a adăugat Fatih Birol, citând „beneficiile” în ceea ce privește securitatea aprovizionării, locurile de muncă și calitatea aerului pe care le aduce dezvoltarea tehnologiilor energetice decarbonizate.

În această cursă de combatere a schimbărilor climatice, țările vor trebui, în primul rând, să „își dubleze colaborarea și cooperarea”. „Provocarea urgentă este de a accelera ritmul noilor proiecte de energie curată, în special în numeroase țări emergente și în curs de dezvoltare”, potrivit IEA, care recomandă o creștere de cinci ori a investițiilor în tranziția energetică în aceste țări (cu excepția Chinei) până în 2030. „Viteza cu care vor scădea emisiile va depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a finanța soluții durabile pentru a satisface cererea de energie în creștere a economiilor cu creștere rapidă”, a subliniat Fatih Birol.