Motivele stranii pentru care românii își cumpără vize de flotant. Un nou proiect de lege încearcă să rezolve problema

Statisticile privind evidența populației își pierd din relevanță în condițiile în care, deseori, numărul real al locuitorilor dintr-un oraș sau comună este substanțial diferit de cel din statisticile oficiale. Viza de flotant fictivă a devenit o adevărată afacere pentru persoane dispus să ia în spațiu doar pe hârtie cetățeni moldoveni, părinți care vor să-și dea copiii la o școală mai bună sau chiar salariați care vor să păcălească statul astfel încât să aibă parte de beneficii nemeritate.

Mii de persoane trecute la aceeași adresă

Astfel s-a ajuns în situația în care mii de persoane „locuiesc” la aceeași adresă, deși acest lucru este practic imposibil. Un proiect de lege inițiat de câțiva parlamentari de Hunedoara, cu susținerea PSD, prevede rezolvarea acestei probleme astfel încât reședința să fie aprobată doar în cazurile în care locuințele care au o suprafață corespunzătoare.

Potrivit unor statistici ale Evidenței Populației, în luna februarie a acestui an erau peste 150 de adrese cu mii de locuitori fiecare, cele mai multe aflându-se în București și Iași. La acestea, se adaugă și multe adrese care nu trec de pragul de o mie de locatari, chiar dacă sunt trecute mai mult persoane decât locuiesc efectiv acolo. Asta înseamnă că numărul persoanelor cu domiciliu fictiv din România este de ordinul sutelor de mii.

Cazul cel mai spectaculos este reprezentate de adresa din București la care aveau reședința 18.000 de oameni, iar la o alta, în sectorul 3, erau înregistrate 5.000 de persoane. În comuna Moșna, județul Iași, 3.000 de oameni sunt trecute la aceeași adresă, iar autoritățile gălățene au descoperit în septembrie 202 că, în numai patru locuințe, figurau 13.000 de persoane.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Un caz aparte este reprezentat de orașul Vaslui care, în plin declin demografic al populației din România, a ajuns la o populație de 133.000 de locuitori în 2021, deși la recensământul din 2011 urbea avea doar 55.000 de locuitori. În același județ, dar în orașul Huși, erau trecute 1.700 de persoane în aceeași garsonieră.

Comerț cu vize de flotant pentru înscrierea la școală

Numărul mare de asemenea cazuri constatat în județele de granița de est este generat de faptul că persoane din Republica Moldova au obținut cetățenia română și au scos acte de identitate românești. Pentru acest lucru au nevoie de reședință în România, iar nevoia lor de viză de flotant a generat o adevărată afacere. Pentru diverse sume, proprietari de locuință din România i-au luat în spațiu.

Însă nu doar basarabenii sunt cei care recurg la domiciliu fictiv. Pentru a-și înscrie copiii la școală, părinții au nevoie să prezinte dovada că au domiciliul pe una din străzile din proximitatea respectivei școli. În goana după o școală cât mai bună, părinții au ajuns să cumpere practic viza de flotant de la persoane care locuiesc în apropierea unității de învățământ dorite. Afacerea înflorește, mai ales în perioada care precede începerea anului școlar, „comerțul” prosperând prin intermediul diverselor grupuri de Facebook.

O a treia cauză a fenomenului, poate cea mai veche, este legată de considerente electorale. Este o practică a primarilor aflați în funcție în localități rurale, care măresc artificial numărul alegătorilor astfel încât să li se asigure obținerea unui nou mandat. Astfel un primar racolează oameni din alte localități și le face domiciliu fictiv în comuna pe care o conduce, astfel încât, la alegeri, aceștia să-l voteze pe el. În acest caz, cei care se mută în acte cu reședința primesc bani, nu îi oferă.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

Cheltuieili inutile la alegeri

Trebuie menționat că alegerile arată de obicei proporțiile fenomenului domiciliilor fictive. Numărul secțiilor de votare dintr-o localitate se stabilește în funcție de numărul locuitorilor aflați în scriptele Evidenței populației. Cum acestea deseori nu reflectă realitatea, sunt localități în care sunt amenajate secții de votare în care nu vine aproape nimeni să voteze pentru că persoanele trecute pe listele electorale nu locuiesc acolo.

În expunerea de motive a proiectului de lege depus de către PSD mai sunt menționate și alte beneficii legate de viza de reședință, precum acordarea unor compensări la cheltuielile de transport/ cazare. Este vorba de bugetarii care pot primi sume de bani în plus, dacă au domiciliul în altă localitate decât în cea în care lucrează, cum ar fi prefecții sau magistrații. Un alt motiv este obținerea unor facilități fiscale. O altă situație menționată este cea în care un cetățean obține facilități fiscale în funcție de domiciliu. De exemplu, sunt acordate unele deduceri pentru cei care locuiesc în Delta Dunării sau în localități izolate din Munții Apuseni, astfel că o viză de flotant în aceste localități poate deveni tentantă.

Viza de flotant, condiționată de suprafața locuinței

Deputatul Viorel Salan (PSD), unul dintre cei care au redactat proiectul de lege, a declarat, pentru FANATIK, că inițiativa legislativă va condiționa acordarea vizei de flotant de suprafața locuinței. „Un aspect de fond este armonizarea prevederilor OUG 97/2005 cu prevederile Legii locuinței. Orice locuință trebuie să îndeplinească niște condiții minimale întrucât ar fi absurd ca într-o locuință cu patru camere să aibă viza de reședință 18.000 de persoane, cum s-a întâmplat recent în capitală în luna februarie a acestui an”, a declarat Viorel Salan.

Astfel, găzduitorul va trebui să probeze că deține o locuință suficient de mare încât să respecte exigențele minimale pentru prevăzute în anexa 1 de la Legea locuinței. Anexa prevede numărul minim de camere și suprafața minimă pe care trebuie să o aibă o locuință, în funcție de numărul persoanelor. De exemplu, o familie de opt persoane ar trebui să stea într-o locuință cu minim 5 camere și 171 m². Viorel Salan a precizat că această condiție nu se va aplica rudelor de gradele I-IV ale proprietarilor.

Proiectul acestuia introduce și o schimbare legată de modul în care se depun actele privind schimbarea reședinței sau domiciliului. „Există situaţii în care persoanele doresc să-şi schimbe domiciliul sau să-şi stabilească reşedinţa la adresele la care locuiesc efectiv, dar nu pot obţine acte de identitate sau viză de reşedinţă la aceste adrese, datorită proprietarilor care, fie nu se pot deplasa pentru a-şi exprima consimţământul necesar, fie nu sunt interesaţi să oficializeze domiciliul/reşedinţa în locuinţa lor, altor persoane”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege.

În consecință, actele vor putea fi depuse la orice punct de lucru al evidenței populației din țară, în condițiile în care această activitate este oricum informatizată.