„Nu degeaba i se spune sportul alb! E nuanța prafurilor, a pastilelor…”. Concluzia amară a analiștilor referitoare la dopingul în tenis

Simona Halep a fost găsită dopată și a fost suspendată. În organismul său a fost găsit Roxadustat, o substanță care face parte din categoria eritropoietină (EPO), care a căpătat notorietate în urma cazurilor din ciclism și atletism, cele mai cunoscute fiind, desigur,  Lance Armstrong și Marion Jones. Un anunț care reaprinde polemica indusă de întrebarea cât de ”curat” este tenisul.

”În tenis, curățenia este lângă bogăție”

Ideea de mai sus aparține unui editorialist The Guardian. Și datează din 2017. Atunci când Maria Sharapova se reîntorcea în tenis după ce suspendarea pentru utilizarea meldoniumului îi fusese redusă la 15 luni.

Și face referire la o declarație a șefului de-atunci al ATP, Chris Kermode. Cel care, salutând veniturile din sponsorizări tot mai mari, declarase, anterior: ”Oamenii văd tenisul ca pe un sport curat. Este un produs grozav, cu sportivi mari, și cred că este în cel mai bun moment în care a fost vreodată.”

Și, continua Marina Hyde, autorul la care făceam referire: ”De ce oamenii văd tenisul ca pe un sport curat? Răspunsul simplu este că foarte puțini jucători au fost găsiți vreodată pozitiv pentru substanțe interzise.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Cu excepția unor moduri pline de farmec. Ca atunci când Richard Gasquet a ingerat cocaină sărutând o doamnă, toată noaptea, într-un club de noapte din Miami. Richard, ai fost testat pozitiv pentru că ești domnul Loverman”.

Cazuri celebre de dopaj în tenis

Ei, și dacă tot am ajuns la Gasquet, să aruncăm o privire către cazurile cu notorietate. Politically correct, deopotrivă în zona ATP, dar și dincolo, în WTA.

1995: Mats Wilander

În timpul Openului francez din 1995, el și Karel Nováček au fost testați pozitiv pentru cocaină. Au făcut apel la suspendarea inițială de trei luni, pretinzând proceduri de testare viciate.

Doi ani mai târziu și-au retras contestațiile și au ispășit pedeapsa.  În plus, Wilander a trebuit să-și returneze premiul în bani obținut la turneu, în valoare de 289.005 USD, și să piardă punctele de clasament.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

1997: Andre Agassi

În 1997, Andre Agassi a fost găsit pozitiv pentru consum de metamfetamină. Inițial a primit o suspendare de trei luni. Însă nu a devenit oficială, după ce jucătorul a dat vina pe o băutură pe care ar fi consumat-o.

Însă, 12 ani mai târziu, în autobiografia sa, Agassi a recunoscut că a mințit. Și că era dependent de metamfetamină. Nu s-a luat însă vreo măsură. Căci fapta fusese comisă înainte de înființarea Agenției Mondiale Antidoping în 1999 și de preluarea oficială de către Federația Internațională de Tenis (ITF) a programului antidoping al ATP World Tour (2007).

2009: Richard Gasquet

Rezultat pozitiv pentru consumul de cocaină. E cazul deja amintit, cunoscut în presă drept ”Controversa sărutului cu cocaină”. (ITF) și Agenția Mondială Anti-Doping au cerut inițial o interdicție de doi ani.

Apoi, pedeapsa i s-a redus la un an, urmare a poveștii spuse de francez. Și a cantității mici de substanță interzisă detectată în corpul său. Iar mai apoi a fost iertat. Considerându-se că a ingerat cocaina fără intenție.

ITF și WADA s-au adresat Curții de Arbitraj pentru Sport și, în cele din urmă, Gasquet nu a jucat din mai și până-n iulie 2009. A ratat Roland Garros și Wimbledon și a pierdut 9 locuri în clasamentul ATP.

2013: Marin Cilic

Croatul a fost testat pozitiv cu niketamidă. Acesta este un stimulent care ajută la creșterea fluxului sanguin și a aportului de oxigen în organism.

Čilić a declarat că substanța era conținută în tablete de glucoză achiziționate de la o farmacie din Franța, unde avea turneu. ITF l-a suspendat 9 luni din cauza nivelului scăzut al substanței detectate și a circumstanțelor contextuale. Un an mai târziu, câștiga US Open.

2013: Victor Troicki

A refuzat să participe la un test de sânge obligatoriu efectuat de Federația Internațională de Tenis (ITF). A fost suspendat 18 luni, iar mai apoi, după ce a făcut apel la TAS, pedeapsa i s-a redus la un an. A revenit în tenisul profesionist în iulie 2014, pe locul 847.

Alte cazuri ATP

Tot în tenisul masculin, mai notăm cazul lui Petr Korda. Campion la Australian Open în 1998, cehul a fost prins dopat câteva luni mai târziu, la Wimbledon. Sau, mai apo, Juan Ignacio Chela, la Cincinnati, în 2000.De asemenea, ultima soţie a lui John McEnroe a declarat presei că acesta a folosit steroizi în ultimii ani de carieră.

2007: Martina Hingis

A fost testată pozitiv cu medicamentul Benzoylecgonine, o substanță care are urme de cocaină. Pedeapsa: suspendare de doi ani, pierderea punctelor WTA și amendă de peste 120.000 de dolari.

Hingis a declarat că este nevinovată. Și chiar a efectuat un test privat care a dat un rezultat negativ. Totuși n-a contestat rezultatul și s-a retras pentru a doua oară din tenis. Avea să revină în 2013 și a urcat pe locul 1 WTA la dublu.

2013: Barbora Záhlavová-Strýcová

Testată pozitiv la sibutramină la Luxemburg Open 2013. Medicamentul utilizat în principal pentru pierderea în greutate cu efectele sale asupra funcției metabolice umane fusese adăugat pe lista de substanțe interzise a Agenției Mondiale Antidoping în 2012.

Záhlavová-Strýcová a recunoscut că folosise un supliment de slăbit Acai Berry Thin. Iar ITF, considerând că nu a ingerat substanța intenționat, a suspendat-o 6 luni. În plus i-a retras punctele câștigate la turneele în care substanța era în corp. Ca și premiile în bani.

2016: Maria Sharapova

A fost găsită pozitivă la meldonium la Australian Open, substanță care fusese inclusă pe lista celor interzise la începutul acelui an. Jucătoarea a recunoscut că folosea de peste zece ani medicamentul, pe bază de rețetă.

ITF și WATA au acceptat că ea nu a folosit conștient substanța pentru a crește performanța. Dar au suspendat-o doi ani, considerând că este responsabilitatea jucătorului și a echipei să fie la curent cu lista medicamentelor interzise.

Ulterior, TAS a redus pedeapsa la 15 luni, iar Sharapova a revenit în turneele de Grand Slam la US Open 2018 grație unui wildcard.

Alte nume WTA

Lista jucătoarelor WTA care preced cazul Simona Halep este extrem de lungă. Iar între numele cu rezonanță le-aș aminti pe Beatriz Haddad Maia sau Sara Errani.

După cum, dacă este să privim la durata pedepsei, merită amintită Varvara Lepchenko. Fostă jucătoare în Top 20. Cea care, suspendată provizoriu în august 2021, a primit o pedeapsă pe patru ani în luna martie.

ITF cu ochii închiși?

Per total însă, dacă vom compara tenisul cu alte discipline, numărul cazurilor de dopaj este redus. Nu s-a confruntat cu o criză de dopaj precum cea din ciclism, a Jocurilor Olimpice per ansamblu, ori a atletismului.

Însă, dezvăluie cei care studiază fenomenul, vina este Federației Internaționale de Tenis (ITF). Despre a cărei dorință de a ascunde mizeria sub preș vorbea și Ilie Năstase.

O dovadă ne-o oferă australienii de la SEN. Care, sub titlul ”Este timpul să vorbim despre dopaj în tenis”, publicau o anchetă încă de anul trecut.

”Reputația tenisului de a fi un sport curat poate să nu se datoreze faptului că participanții săi, în general, refuză să se dopeze. Mai degrabă, s-ar putea să nu fie nimeni care să încerce cu adevărat să-i prindă. 

Dacă acest lucru este adevărat, care este cauza? Ei bine, unul, eforturile anti-doping costă mult, iar scandalurile de dopaj sunt dăunătoare pentru afaceri. Întrebați doar ciclismul.

S-a constatat, de asemenea, într-o lungă listă de deficiențe în cruciada anti-doping a tenisului, că ratele de testare au fost la egalitate cu sporturile de profil mai redus, cum ar fi handbalul și caiacul.

Dar și, pe de altă parte, că rata de aplicare a pedepselor în cazul unui test pozitiv a fost printre cele mai proaste dintre toate sporturile olimpice de vară”,  precizau australienii.

Cifre confirmate de ”Tennis has a doping problem”

Fenomenul este confirmat de cifre comparative furnizate de Tennis has a doping problem. În 2019, în ciclism au fost peste 19.000 de teste, față de numai 7.773 de mostre colectate în tenis.

Mai mult, programul anti-doping al ciclismului a păstrat cifrele și în 2020. Chiar dacă a fost pandemie. În replică, în sportul alb s-a înregistrat nu doar o reducere semnificativă a testelor în competiții, ci și a celor în afara acestora.

În plus, aceeași sursă a analizat rapoartele oferite de autoritatea care luptă împotriva dopingului în tenis. Și a descoperit că, în afară de două excepții, jucătorii de top au fost testați la mai puțin de jumătate dintre evenimentele la care au participat.

Acest lucru i se aplică și lui Carlos Alcaraz, actualul număr 1 ATP. Care a fost verificat la 6 din 18 evenimente (33%) în 2021 și niciodată în afara competiției.

Iar cei de la Tennis Has a Doping Problem oferă și două imagini cu spaniolul. Una realizată la finele lui 2020, cealaltă, doar 6 luni mai târziu, la mijlocul lui 2021.

”Tenisul a devenit dependent de droguri?”

”Nu degeaba i se spune sportul alb! E nuanța prafurilor, a pastilelor…”, concluziona, un analist britanic, după o investigație realizată de Mail on Sunday despre fenomenul dopajului în tenis.

Una care releva că jucătorilor le este permis să facă propriile teste. Dar și să-și aleagă momentele în care sunt verificați. Lucru care, spune fostul președinte al Agenției Mondiale Antidoping (WADA), Dick Pound, aduce aminte de perioada în care ciclismul i-a permis lui Armstrong să trișeze.

”Este o diferență enormă dacă testele sunt cunoscute în avans sau nu. În special în ceea ce privește dopajul sanguin.

O fereastră de trei până la patru zile înainte de un turneu ar fi perioada ideală pentru a-ți „încărca” volumul de sânge pentru a maximiza capacitatea de transport a oxigenului. Și, prin urmare, pentru a îmbunătăți rezistența și capacitățile de recuperare”, a spus acesta.

Și este cazul tuturor substanțelor EPO. Ori, se știe, în timpul investigației legate de Armstrong, colegii de echipă ai acestuia au recunoscut că își manipulau regulat parametrii sanguini folosind perfuzii cu soluție salină, când știau că vor fi testați.

În plus, același Dick Pound, a descris modul în care ITF își adună cifrele drept ”mincinos”. El a spus: ”Întotdeauna am fost suspicios față de federațiile care se bazează pe numărul de teste administrate, în loc să vizeze jucătorii cu cel mai mare risc. Ei caută refugiu în statistici, spunând: „Oh, am testat 1.000 de jucători”.

ITF a fost acuzată și că și-a umflat cifrele de testare, pentru că pune fiecare probă prelevată în timpul unui control anti-doping ca un test separat.

Mai exact, dacă un jucător trimite probe de sânge, urină și sânge în același timp, acestea sunt considerate trei teste, și nu unul. Deși au fost realizate în același moment.