Poate că sună ca o glumă, dar ce aduce laolaltă 14.000 de cercetători și 1.990 de jurisdicții din 34 de țări?
Poanta acestui banc nu este deloc amuzantă: încălzirea globală.
Un nou raport al comunității științifice trage încă un semnal de alarmă cu privire la starea în care se găsește planeta noastră. Acest raport este cu adevărat devastator.
”Ne apropiem sau am trecut deja de punctele critice asociate cu mai multe zone vitale ale planetei, inclusiv Antarctica de Vest și calotele din Groenlanda, recifurile de corali din ape calde și pădurea Amazoniană”, scriu cercetătorii în acest raport.
”Având în vedere aceste noi evoluții alarmante, avem nevoie de update-uri scurte, frecvente și ușor accesibile cu privire la urgența climatică”, mai arată raportul.
În 2019, nu mai puțin de 11.258 de oameni de știință au semnat un raport publicat în jurnalul BioScience, avertizând lumea cu privire la situația în care ne găsim.
Doi ani mai târziu, nu s-a schimbat mai nimic, din păcate.
”Foarte problematică este creșterea dezastrelor legate de mediu, cum ar fi mega-incendiile australiene din 2019-2020, dar și faptul că trei gaze cu efect de seră, dioxid de carbon, metan și oxid de azot, au atins recorduri de concentrații atmosferice în 2020 și ulterior în 2021”, arată Thomas Newsome, ecologist de la University of Sydney.
Noul raport, publicat tot în jurnalul BioScience, a mai adunat semnăturile a 2.800 de cercetători și notează că 1.990 de jurisdicții au declarat sau recunoscut formal o urgență climatică. Raportul oferă o abordare bazată pe politici, prin care să putem rezolva unele dintre problemele planetei.
Cercetătorii sugerează o abordare în trei puncte pe termen scurt: un preț global al carbonului mult mai mare, o interzicere treptată, la nivel global, a combustibililor fosili și dezvoltarea de rezerve climatice care să protejeze și să restaureze biodiversitatea și rezervoarele de carbon.
Firește, cercetătorii în domeniul climei avertizează cu privire la pericolele schimbărilor climatice antropogenice încă din anii 1960, oferind și soluții încă din anii ’80.
Cu toate că omenirea știe foarte bine care sunt efectele combustibililor fosili asupra planetei, emisiile de gaze de seră au crescut constant, iar asta a dus și la creșterea temperaturii globale. Cercetătorii avertizează că nu mai avem timp de pierdut.
”Sugerăm o transformare radicală și urgentă pentru a reduce emisiile de gaze de seră și supraexploatarea planetei”, afirmă Newsome.
Acesta spune că încă există ”oportunități de a investi banii oferiți ca suport financiar în contextul pandemic pentru a susține activități prietenoase cu mediul.”
O bună parte dintre cele 31 de semne vitale ale planetei, cum ar fi schimbările oceanelor sau ghețurile de la poli, sunt la niveluri dezastruoase. Există însă și câteva fărâme de speranță.
Doar între 2018 și 2021, capacitatea energetică eoliană și solară a crescut cu 57%. Într-adevăr, nivelul este încă de 19 ori mai mic decât cel al consumului de combustibil fosil.
De asemenea, după 2019 a apărut și o mică scădere a consumului de energie provenită din combustibili fosili – deși cercetătorii cred că asta se datorează pandemiei, iar ca trendul va fi de creștere în următorii ani.
Oamenii de știință speră că există încă suficientă voință politică pentru a face schimbările necesare salvării planetei.