O nouă încercare de depolitizare a învățământului. Funcțiile pentru care se vor impune restricții suplimentare

Un grup de parlamentari USR a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care se urmărește slăbirea legăturilor dintre mediul politic și persoanele care dețin funcții de conducere în sistemul de învățământ.

Fără ordine de la partid primite de directorii de școală

În actuala formă a Legii educației, se prevede faptul că directorii și directorii adjuncți ai școlilor nu au voie să dețină funcția de președinte sau vicepreședinte al unui partid politic la nivel național, județean sau local. Potrivit inițiatorilor, această restricție este una limitată, „fapt care determină în mod indubitabil ineficacitatea protecției normei juridice, lăsându-se (voit) posibilitatea directorilor de a ocupa alte funcții de conducere în partid”.

Amendamentul propus de USR lărgește zona de acțiune a interdicții astfel încât, în cazul adoptării proiectului de lege, directorii de școală nu vor mai putea avea calitatea de membru al organelor de conducere al vreunui partid politic, indiferent dacă este vorba de funcții la nivel central sau local.

Mai mult, inițiatorii propun și extinderea interdicției asupra mai multor categorii de angajați ai sistemului de învățământ. Cei de la USR susțin că se impune slăbirea legăturilor cu mediul politic și în cazul inspectorilor generali și inspectorilor generali adjuncți care nici ei nu ar mai avea voie să aibă funcții de conducere într-un partid.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Interdicția ar urma să se aplice și în cazul funcțiilor de conducere din unitățile conexe ale Ministerului Educației și Cercetării: Institutul de Științe ale Educației, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale, Centrul Național de Instruire Diferențiată, Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, palatele și cluburile copiilor și centrele județene de excelență/Centrul Municipiului București de Excelență.

Măsuri împotriva „baronizării” universităților

Al doilea proiect depus USR vizează stoparea utilizării subterfugiului prin care rectorii de universități  își pot prelungi șederea în funcție peste cele două mandate care le sunt permise prin lege. În momentul de față, durata mandatului unui rector este de 4 ani și poate fi reînnoit o singură dată. „O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete”, mai prevede Legea educației.

„Noțiunea de ‘mandate succesive, complete’ a putut fi interpretată în sensul că orice suspendare din funcția de rector reprezintă un temei pentru a nu considera mandatul respectiv complet, fapt care poate duce la o nouă candidatură din partea rectorului pentru al treilea mandat. Mai mult decât atât, termenul ‘succesive’ sugerează că, în situația în care cele două mandate ale rectorilor nu sunt succesive, atunci există posibilitatea unor candidaturi ulterioare pentru obținerea aceluiași post”, se spune în expunerea de motive.

De remarcat este faptul că „baronizarea” universităților prin această formulare ambiguă a fost posibilă în urma unei modificări din 2014 la Legea educației, operată printr-o ordonanță de urgență a guvernului Ponta. Până atunci, legea stipula clar că nimeni nu poate fi rector pentru mai mult de 8 ani, indiferent de durata mandatelor și de întreruperile acestora. Cei de la USR propun tocmai revenirea la această prevedere restrictivă, prin care rectorii suspendați, de obicei pentru a ocupa o funcție politică, se întorc apoi la vechile posturi și apoi se folosesc de întreruperea mandatului pentru a justifica obținerea unui al treilea mandat.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Ideea transformării universităților în feudele unor rectori are susținere destul de vastă în mediul politic, dovadă fiind o tentativă din octombrie 2020 de a elimina orice restricție privind durata mandatelor de rector. Un amendament propus de fostul senator PSD Tit-Liviu Brăiloiu abroga limita de două mandate, iar acest amendament a fost adoptat cu voturile din plen ale PSD și PNL. Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar aceasta a decis că modificarea inițiată de Brăiloiu încălca legea fundamentală.