Ce au în comun oamenii din această imagine? Experimentul care îți dă peste cap noțiunea de încredere

Inteligența artificială evoluează pe zi ce trece, însă progresele făcute în acest domeniu reprezintă, mai degrabă, o sabie cu două tăișuri.

Cu toate că există multe aplicații pozitive referitoare la sistemele de acest fel, există și moduri perfide în care puterea inteligenței artificiale poate fi folosită pentru a păcăli și înșela oameni de rând.

Cu siguranță, fețele pe care le vezi în imaginea de mai jos sunt cât se poate de obișnuite și nu trădează nimic ascuns. Îți vine totuși să crezi că niciunul dintre ”oamenii” pe care îi vezi în aceste imagini nu există, de fapt? Fiecare dintre figurile de mai jos este o creație 100% artificială, realizată de un sistem AI avansat.

Atât de departe a ajuns tehnologia în prezent, încât nu mai avem posibilitatea de a distinge între chipuri reale și unele false, generate de către un calculator. În plus, oamenii au chiar tendința să se încreadă mai mult în aceste figuri ale unor oameni inexistenți decât în cele ale unor oameni reali.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Ce au în comun oamenii din imaginile de mai jos? Niciunul nu există în realitate

Chiar și observatorii experimentați pot fi păcăliți de aceste imagini generate de inteligența artificială. Cel mai mare pericol în privința acestora este că pot fi descărcate de pe internet și ulterior pot fi folosite pentru a crea profiluri false pe rețele sociale sau chiar pentru a sta la baza unor fraude online.

”Ar trebui să fim îngrijorați, deoarece aceste figuri artificiale sunt extrem de eficiente pentru scopuri negative, cum ar fi fraudele sau ‘revenge porn’”, arată Sophie Nightingale, de la Lancaster University.

Programe cu inteligență artificială denumite rețele adversare generative (GAN), au capacitatea de a învăța cum să creeze imagini false care sunt din ce în ce mai puțin diferențiabile de unele rale, prin coordonarea între două rețele neurale ce lucrează concomitent.

Nightingale și colegul său, Hany Farid, de la University of California, au efectuat un sondaj cu 315 participanți, recrutați de pe o platformă de crowdsourcing. Fiecare dintre aceștia a avut de ales între 400 de fotografii reale și 400 de imagini ale unor oameni inexistenți. Fiecare set conținea 100 de fotografii dintr-unul din cele patru mari grupuri etnice: albi, negri, est-asiatici și sud-asiatici.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

Experimentele au ajuns la concluzii surprinzătoare în privința alegerilor făcute de oameni

Per total, participanții la sondaj au avut o rată de succes a răspunsurilor de 48,2%, chiar mai puțin decât dacă și-ar fi lăsat răspunsurile în baza unei aruncări de monedă, acolo unde șansele sunt de 50-50.

Un al doilea grup, de 219 participanți, a fost pregătit în prealabil pentru a putea recunoaște trăsăturile definitorii ale unor chipuri generate pe calculator. În cazul acestora, s-a ajuns la o acuratețe mai mare a răspunsurilor, de 59%, însă Nightingale spune că, de fapt, diferența este una neglijabilă între cele două rezultate.

Fețele persoanelor albe au fost cel mai dificil de separat între false și reale, un motiv posibil fiind faptul că sistemul cu inteligență artificială a fost ”antrenat” preponderent cu imagini ale unor persoane caucaziene.

Cercetătorii au mai apelat la un grup separat de 223 de participanți, cărora li s-a cerut să dea note de la 1 la 7, referitor la încrederea pe care ar avea-o într-o persoană dintre cele pe care le văd. Au fost folosite aceleași fețe precum în primul experiment.

În principiu, chipurile unor persoane inexistente au fost cotate ca fiind cu 8% mai de încredere decât cele reale – o diferență mică, dar importantă. Asta ar putea fi posibil deoarece fețele sintetice arată mai aproape de chipurile ”obișnuite” ale oamenilor, iar noi am putea fi mai predispuși să avem încredere în oamenii care nu ies în evidență prin prisma trăsăturilor faciale.

În privința extremelor, cele mai de neîncredere patru imagini erau ale unor persoane reale, în vreme ce cele mai de încredere trei fotografii alese de către subiecți erau ale unor persoane inexistente.

Aceste descoperiri sugerează implicații importante referitoare la cadrul legal și etic în care pot fi generate și folosite astfel de imagini.

”Avem nevoie de un cadru legal detaliat și de ghiduri etice mai stricte, deoarece vor exista persoane care vor dori să folosească aceste imagini în scopuri malițioase, iar asta e îngrijorător”, arată Nightingale.

Pentru a reduce riscurile, dezvoltatorii ar putea adăuga anumite elemente în imagini prin care să transmită clar privitorilor că e vorba de falsuri. ”În opinia mea, e deja destul de rău și va deveni și mai grav dacă nu facem ceva să oprim asta”, concluzionează cercetătoarea.