Obiective ambițioase în Strategia Națională a Pădurilor. Suprafețe forestiere în orașe și creșterea de peste 50 de ori a ritmului împăduririlor

Politicile statului român în domeniul silvic se vor derula în următorii ani pe baza unei Strategii Naționale a Pădurilor, elaborate de către Ministerul Mediului și aprobate de către Guvern. Documentul prevede ca ritmul împăduririlor să crească în mod spectaculos, inclusiv cu 25.000 de hectare doar în anul 2023. Totodată, strategia propune crearea de zone forestiere în zonele urbane sau în cele limitrofe orașelor.

350.000 de hectare împădurite până în 2050

În momentul de față, România are o suprafață de pădure de 7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 29% din teritoriul național, cu 10% mai puțin decât media Uniunii Europene. Însă un avantaj este faptul că 90% din această suprafață este concentrată în păduri de mare întindere. Sectorul forestier și industria mobilei au contribuit, în ultimul deceniu, cu circa 3,5% din PIB în fiecare an, generând un excedent în balanța comercială externă de până la 2 miliarde euro/an.

De pe urma pădurilor, își câștigă traiul zilnic 150.000 de români, la care se adaugă alte 300.000 de locuri de muncă create în mod indirect în sectoare conexe, precum construcții, agricultură și energie. Cu lemn sunt încălzite 3.500.000 de gospodării din România. Retrocedările începute din 1991 au făcut ca 36% din fondul forestier să ajungă în proprietate privată, însă această suprafață este puternic fărâmițată, cu 700.000 de proprietari privați.

În primul rând, Strategia Națională pentru Păduri 2030 își propune să transpună în România obiectivul UE ca 30% din teritoriul național să fie declarat arii naturale protejate, iar pentru o treime dintre acestea protecția să fie una strictă. În mod inevitabil, pădurile vor ocupa o mare parte a acestor arii protejate. De asemenea, guvernul vrea ca până în 2030, peste 70% din masa lemnoasă exploatată anual din păduri publice să fie valorificată ca lemn fasonat, adică să fie redusă ponderea buștenilor exportați și a lemnului utilizat pentru încălzire.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Însă cel mai ambițios obiectiv este creșterea substanțială a suprafețelor împădurite, cu 5% până în anul 2050, adică 350.000 de hectare în plus. Pe de altă parte, chiar Ministerul Mediului recunoaște că procedurile de împădurire a terenurilor care acum sunt în afara fondului forestier național sunt dificile și trebuie modificate substanțial.

Păduri noi pentru a face față schimbărilor climatice

Prima etapă a împăduririlor se va desfășura în perioada 2023-2026 beneficiind de asistență financiară prin intermediul PNRR. Astfel, doar în 2023 România trebuie să înființeze noi păduri pe o suprafață de 25.000 de hectare, urmând ca până la finele anului 2026 să se ajungă la 56.000 de hectare.

„Transpunerea în practică a obiectivelor propuse în PNRR trebuie planificată în contextul capacității actuale de realizare a lucrărilor de împădurire, ținând cont că în perioada 1990-2020 s-au realizat lucrări de împăduriri la nivel național (în fond forestier și în afara acestuia) pe o suprafață totală de 387.000 ha. Scăderea constantă a suprafețelor de terenuri agricole/degradate împădurite, la medii mai mici de 150 ha/an sau la 124 ha în anul 2020,  face ca atingerea obiectivelor propuse în următorii ani, cu medii mai mari de 10.000 ha/an, să necesite modificări rapide ale mecanismelor și infrastructurii de împădurire”, se arată în textul Strategiei.

Practic, autoritățile propun un miracol, prin creșterea ritmului împăduririlor de la 150 la 10.000 hectare, ceea ce reprezintă o intensificare a ritmului de peste 60 de ori. Campania va continua și după încheierea PNRR, astfel încât până în 2030 să fie împădurite 140.000 de hectare, obiectivul final fiind de 350.000 de hectare în 2050. Aceste ținte sunt stabilite fără a lua în calcul refacerea suprafețelor defrișate.

Digisport.ro

Tragedie! Un campion a anunțat că fiul său în vârstă de 15 luni a murit: ”Prietenul meu e fără viață. Vă rog, ajutați-mă”

„Proiectele de împădurire și reîmpădurire urmează să fie realizate prioritar în zonele expuse și vulnerabile la pericolele climatice, în special la secetă și inundații, aceste proiecte reducând riscurile identificate”, prevede documentul citat.

Trebuie menționat că guvernanții vor să se folosească de campania de împădurire pentru a îmbunătăți și calitatea vieții din zonele urbane. Astfel, până în anul 2026, vor fi împădurite cel puțin 350 de hectare în zone urbane sau periurbane.

SUMAL va fi perfecționat

De asemenea, Strategia Națională pentru Păduri 2030 prevede menținerea și perfecționarea SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialului Lemnos), ca principal mijloc de combatere a tăierilor ilegale de lemn. SUMAL va fi completat în anii următori de înființarea Registrului Forestier Național, un sistem eficient de colectare, procesare, validare și raportare a informațiilor privitoare la păduri. În funcție de datele din RFN vor fi modelate și deciziile viitoare legate de gestionarea pădurilor. Trebuie spus că Strategia prevede și un mecanism de sprijin financiar pentru proprietarii pădurilor de mici dimensiuni – care nu pot fi gospodărite sustenabil – ce se asociază pentru exploatarea în comun a suprafețelor pe care le dețin.

„Strategia propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile, astfel încât responsabilizarea proprietarilor, indiferent dacă este proprietar de stat, unitate administrativ teritorială, primărie sau proprietar persoană fizică sau juridică, responsabilizarea lor şi controlul să ducă la o implementare bună a acestei strategii. În acelaşi timp, cu siguranţă, rolul de protecţie, de biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţii, întregii societăţi este în continuare foarte important. Vedem că la nivel european avem câteva ţinte de protecţie, de protecţie strictă şi protecţie generală a habitatelor, iar aici România şi-a asumat aceste responsabilităţi. Vom creşte suprafeţele cu strictă protecţie, dar, v-am spus, în paralel trebuie să vină statul şi să compenseze pierderile, trebuie să vină statul şi să susţină proprietarii care au suprafeţele împădurite, au fonduri forestiere în asemenea zone de protecţie”, declara ministrul Mediului, Tanczos Barna, în luna august, când elaborarea Strategiei era deja finalizată.