Prezent joi, 15 decembrie, la Consiliul European de la Bruxelles, premierul olandez Mark Rutte a declarat că Bulgaria mai are nevoie de o evaluare prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei (MCV) înainte de a intra în Spaţiul Schengen.
Săptămâna trecută, la Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) al UE, Austria și Olanda s-au opus aderării României și Bulgariei la Schengen.
Olandezii au subliniat la acea dată că ”nu-ul” lor a venit doar pentru Bulgaria. Cum România și statul vecin sunt cuplate în acest dosar al aderării, opoziția a fost una și față de țara noastră.
Acum, premierul olandez Mark Rutte vine și explică votul din JAI. Acesta mai spune ce condiții trebuie să îndeplinească Bulgaria pentru a primi un vot pozitiv.
”Avem nevoie de două lucruri de la Bulgaria, în primul rând un mecanism de monitorizare încheiat pentru aderarea la Schengen şi, în al doilea rând, o evaluare nouă în baza MCV. Pot fi făcute în perioada verii.
Şi dacă este posibil Bulgaria poate adera. Nu este un ‘nu’, este un ‘nu acum’” a declarat Rutte, conform Agerpres.
Preşedintele bulgar Rumen Radev este optimist. Joi, la Bruxelles, acesta a spus că termenul limită pentru aderarea ţării sale la UE trebuie să fie octombrie 2023.
”Avem tot mai mult sprijin şi sunt convins că vom fi acceptaţi până în octombrie cel mai târziu. Bineînţeles, vom face tot posibilul să accelerăm acest termen-limită”, a spus Radev.
Situația Bulgariei interesează foarte mult și diplomația de la București. După cum se știe, România și statul vecin sunt două țări luate ”la pachet” când vine vorba de dosarul aderării la Schengen.
”România și Bulgaria au fost tratate cuplat, pentru că au depus cererile de aderare în același timp. Chestiunea decuplării poate fi avută în vedere”, a declarat pentru Daniel Buda, eurodeputat PNL, pentru Adevărul.
Liberalul spune că această ”cuplare” a fost realizată de mai bine de 12 ani. De atunci nu s-a mai încercat schimbarea situației.
În cel mai recent Consiliu JAI, Bulgaria nu a fost de acord să fie decuplată de România. În aceste condiții, Sofia și-a exercitat veto-ul în momentul în care s-a votat propunerea de decuplare.
Astfel, votul statelor UE a fost dat la pachet și, prin urmare, Olanda a votat, implicit, și împotriva aderării României.