Șeful diplomației iraniene, Hossein Amir Abdollahian, a fost invitat la Geneva pentru a discuta despre viitorul drepturilor omului, dar a ales în cele din urmă o reuniune despre Fâșia Gaza. Prezența lui Abdollahian în Elveția a fost cel puțin surprinzătoare, având în vedere bilanțul catastrofal al Iranului în ce privește drepturile fundamentale.
Ministrul iranian de Externe, Hossein Amir Abdollahian, trebuia să fie unul dintre numeroșii invitați de marcă la un important eveniment privind drepturile omului, organizat începând de luni în Elveția pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului.
Organizat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) la Palais des Nations, sediul istoric al Ligii Națiunilor până în 1946, acest „eveniment la nivel înalt” urma să îl vadă pe șeful diplomației iraniene participând, marți după-amiază, la o masă rotundă dedicată „viitorului drepturilor omului, mediului și climei”.
Cu această ocazie, Hossein Amir Abdollahian a avut la dispoziție trei minute pentru a-și expune „recomandările concrete pentru a aborda tripla criză mondială prin prisma drepturilor omului și prin măsuri care să asigure respectarea acestor drepturi ca o cale de soluționare”, explică documentul de lucru furnizat de OHCHR.
„Invitația a fost adresată tuturor statelor membre, iar Iranul a răspuns pozitiv, indicând că va fi reprezentat de ministrul său de Externe”, a explicat Ravina Shamdasani, purtătorul de cuvânt principal al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului. „Este important să obținem un angajament larg în ceea ce privește problema drepturilor omului și să menținem un dialog deschis cu fiecare țară”, a spus ea, scrie Le Point.
Perspectiva ca reprezentantul Iranului să ofere consiliere în materie de drepturile omului, în condițiile în care Republica Islamică a executat peste 600 de persoane de la începutul anului, a stârnit furia specialiștilor în domeniu.
„Singurul loc pentru un oficial iranian la o astfel de reuniune ar trebui să fie în boxa acuzaților, având în vedere încălcările foarte grave ale drepturilor omului care au loc în Iran, unele dintre ele echivalând cu crime împotriva umanității”, a spus Mahmoud Amiry-Moghaddam, directorul ONG-ului Iran Human Rights, cu sediul la Oslo.
„Din ianuarie, cel puțin două persoane au fost executate în fiecare zi, cifră care a crescut la trei pe zi în ultimele două luni. Peste 530 de protestatari au fost uciși din septembrie 2022, iar cel puțin 123 de persoane au suferit răni la nivelul feței, inclusiv femei”.
Potrivit sursei citate, nu a fost prevăzut ca ministrul iranian de Externe să fie interogat cu privire la situația drepturilor omului din țara sa. „Chiar dacă înțeleg perfect necesitatea ca Națiunile Unite să implice fiecare țară în aceste evenimente, există o diferență între a invita o țară și a-i da cuvântul”, a denunțat activitstul umanitar belgian Olivier Vandecasteele, care a fost deținut arbitrar timp de 455 de zile în Iran înainte de a fi eliberat, în mai, în schimbul unui diplomat-spion iranian condamnat în Belgia pentru terorism.
„Acest lucru înseamnă amărăciune pentru apărătorii iranieni ai drepturilor omului încă deținuți, pentru străinii ținuți ostatici, pentru familiile și prietenii lor. Sper că participanții la aceste conferințe vor rosti numele lor tare și clar”.
Cu toate acestea, este posibil ca organismul ONU să fi scăpat de o situație și mai neplăcută. Delegația iraniană la Geneva trebuia inițial să fie condusă de însuși președintele iranian, Ebrahim Raissi. Prezența fostului judecător ultraconservator, acuzat că a jucat un rol crucial în executarea a mii de prizonieri politici în 1988, fusese confirmată la Forumul mondial al refugiaților organizat la Geneva de Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), care a început miercuri, Iranul fiind una dintre țările care găzduiesc cei mai mulți refugiați din lume.
Dar depunerea luni, în Elveția, a unei plângeri pentru „crime împotriva umanității” de către trei foști prizonieri iranieni care cer arestarea și punerea sub acuzare a lui Ebrahim Raissi l-a descurajat cu siguranță pe șeful guvernului iranian să facă această deplasare.
Organizația Națiunilor Unite este deja sub focul criticilor pentru că a încredințat Republicii Islamice Iran președinția ediției din 2023 a Forumului social al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, care a avut loc pe 2 și 3 noiembrie la Geneva.
„Cu această ocazie, oficialii iranieni au mers până într-acolo încât au tăiat microfonul ONG-urilor critice, instaurând de fapt o cenzură chiar în cadrul Națiunilor Unite”, amintește Mahmoud Amiry-Moghaddam.
Organizația Națiunilor Unite reamintește că Republica Islamică a făcut obiectul mai multor declarații publice ale Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului care au denunțat execuțiile, situația femeilor și restricțiile privind dreptul de a manifesta.
Este o coincidență faptul că șeful diplomației iraniene a aterizat la Geneva în aceeași zi în care Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire lui Mahsa Amini, tânăra iraniană în vârstă de 22 de ani care a murit în septembrie 2022 în mâinile „poliției de moravuri” iraniene.
Duminică, activista iraniană pentru drepturile omului Narges Mohammadi a primit Premiul Nobel pentru Pace 2023. Dar, pentru că este închisă de mai bine de doi ani în centrul de detenție Evin din Teheran, copiii ei, Kiana și Ali Rahmani, au fost cei care au ridicat premiul la Oslo și au citit un discurs în numele ei.
„Această secvență scoate la iveală paradoxul occidental: femeile iraniene sunt recompensate pentru pace și activități pentru drepturile omului, care acționează ca o garanție morală, în timp ce liderii lor sunt premiați pentru realpolitik, război și haos: în Iran, Orientul Mijlociu și Ucraina”, deplânge avocata franco-iraniană Chirinne Ardakani.
„În realitate, regimul iranian, care stăpânește perfect mecanismele instituțiilor, desfășoară o formă inversată de diplomație a drepturilor omului: împiedicându-i pe laureații iranieni să călătorească, le refuză o platformă internațională pe care o poate folosi în mod repetat pentru a-și controla povestea și a-și impune raportul de forțe”, precizează ea.
De exemplu, părinții lui Mahsa Amini, care a devenit simbolul revoltei sub sloganul „Femei, viață, libertate” din Iran, au fost împiedicați să părăsească Republica Islamică pentru a ridica premiul pentru fiica lor decedată, chiar în momentul în care se pregăteau să se îmbarce într-un avion spre Franța.
Totuși, spre surprinderea tuturor, Hossein Amir Abdollahian a sfârșit prin a nu se prezenta la masa rotundă de marți după-amiază privind drepturile omului, preferând să participe la o reuniune organizată în același timp de Misiunea Permanentă a Palestinei la Geneva în sprijinul populației din Fâșia Gaza.
Șeful diplomației iraniene a profitat de ocazie pentru a întoarce acuzațiile aduse Iranului împotriva Statelor Unite și a Israelului, afirmând că „credibilitatea organismelor ONU este afectată de aplicarea selectivă a dreptului internațional” în chestiunea israeliano-palestiniană. Pe de altă parte, el participă începând de miercuri la Forumul mondial al refugiaților, în locul președintelui iranian Ebrahim Raissi.