Ce s-a schimbat în stilul de viață după doi ani de pandemie. Călătorii, vacanțe și muncă în vremea Covid-19

Modul în care interacționăm cu alte persoane s-a schimbat, atât la locul de muncă, cât și în viața privată, însă impactul schimbării diferă de la o persoană la alta sau între diversele categorii sociale.

Dacă pentru unii apariția pandemiei a însemnat o catastrofă și în plan psihologic, experții au descoperit că unele persoane susțin că schimbarea modului lor de viață a fost un  lucru bun.

De asemenea, Covid-19 a accelerat procese care au început mai demult, dar a căror derulare era lentă, precum utilizarea pe scară largă a muncii de acasă sau folosirea serviciilor mai intensă a serviciilor de curierat sau a celor de livrare la domiciliu.

Restrângerea vieții sociale la cercul prietenilor apropiați

Psihologul american Art Markman a schițat câteva tendințe de schimbarea a vieții sociale a oamenilor post-pandemie. În primul rând, oamenii vor redescoperi valoarea timpului petrecut acasă, în sânul familiei, chiar dacă în unele cazuri s-au înregistrat tensiuni între soți, marcate de creșteri ale ratei divorțurilor sau ale cazurilor de violență domestică.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Unii oameni s-au bucurat de pauza luată de la obligația de a fi sociabili. Cei mai introvertiți sau mai anxioși într-un cadru social au putut să evite contactele cu alte persoane, îndeosebi cu grupurile mari de oameni”, a scris Markman într-un  articol publicat de Fast Company.

În al doilea rând, oamenii au acum tendința să prețuiască mai mult prietenii apropiați, cu care se întâlnesc în grupuri mici, în defavoarea petrecerilor mari și zgomotoase. Chiar dacă ieșirile din casă nu s-au redus, tendința este ca întâlnirile să aibă loc în grup restrâns și, în general, cu aceleași persoane.

Apoi va fi loc mai puțin loc pentru spontaneitate întrucât ieșirile în oraș cu prietenii necesită mai multă planificare, în funcție de restricțiile din baruri, restaurante. De asemenea, locurile de distracție vor fi mai puțin frecventate întrucât întâlnirile încep să aibă loc din ce în ce mai des la domiciliul uneia sau alteia dintre persoanele care fac parte dintr-un cerc comun de prieteni.

Bătrânii și copiii, cei mai afectați de izolare

În schimb, există categorii sociale cărora pandemia le-a înrăutățit categoric viața de zi cu zi. În primul rând, este vorba de persoanele în vârstă, pericolul fiind semnalat și într-un raport al ONU.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Bătrânii nu doar înfruntă riscuri mai mari de sănătate, dar sunt de asemena mai puțin capabili să se întrețină singuri în izolare. Deși distanțarea socială este necesară pentru a reduce răspândirea bolii, dacă nu sunt implementate corect, asemenea măsuri pot duce de asemenea la izolarea socială a persoanelor în vârstă într-o perioadă în care au nevoie și mai mare de sprijin”, se spune în raport.

De asemenea, afectați sunt și copiii. Deocamdată, este greu de cuantificat impactul pe care perioadele în care școala s-a făcut online îl vor avea asupra educației și formării profesionale a acestei generații de copii. Cert este că viața lor socială a avut mult de suferit, mai ales pentru cei de vârste mici, întrucât viața lor socială este legată în cea mai  mare măsură de școală, spre deosebire de părinți care pot avea prieteni și în afara cercului colegilor de muncă.

Munca de la distanță, o schimbare ireversibilă

O schimbare majoră a survenit și în ceea ce privește condițiile de muncă pentru o parte apreciabilă a salariaților, anume cei care pot lucra și de la distanță. Din punct de vedere tehnologic, mutația era posibilă de mai multă vreme însă companiile au ezitat să o implementeze de teama că angajații care vor lucra de acasă vor fi mai puțin eficienți. Odată cu pandemia au fost instituite perioade obligatorii pentru telemuncă acolo unde aceasta este posibilă, iar în timp angajații au devenit refractari la revenirea la birou.

Nu sunt rare situațiile în care locuitori ai orașelor mari din România s-au mutat la țară sau chiar în alte state, de unde lucrează respectând aceleași cerințe ca pe vremea când mergeau  în fiecare zi la birou. Tendința nu este una specific românească, ci este evidentă la nivel global. Într-o anchetă realizată de BBC, reprezentanți ai marilor companii sau experți din mediul universitar au fost întrebați despre viitorul muncii „remote”.

Potrivit lui Stewart Butterfield, cofondatorul Slack, pandemia este o ocazie să regândim modul în care o companie este condusă. „Dacă putem depăși „ortodoxia” programului de la birou între 9 și 5, există o oportunitate să reținem cele mai bune părți ale culturii de birou în timp ce ne eliberăm de obiceiuri proaste și procese ineficiente, precum  ședințele fără rezultate sau birocrația inutilă”, crede Butterfield.

El a menționat și faptul că sunt puțini angajații care-și doresc o revenire la sistemul de lucru integral de la birou, pe când copleșitoarea majoritate, de peste 70% înclină către un model hibrid în care munca de la birou să fie combinată cu munca de acasă.

Și Indranil Roy, director executiv la Deloitte Consulting, susținea că viitorul este reprezentat de munca în regim hibrid. „Câteva lecții învățate: putem realiza majoritatea sarcinilor de la distanță fără o scădere semnificativă a productivității sau calității. Majoritatea angajaților apreciază flexibilitatea, în special cei care fac mult timp pe drumul către serviciu”, a spus expertul Deloitte.

Certificatul verde a devenit noul pașaport

În ce privește concediile și vacanțele, românii au învățat pe propria piele ce s-a schimbat în această privință. Euforia perioadei de după intrarea în Uniunea Europeană, când fiecare român putea să plece hai-hui prin Europa doar cu buletinul în buzunar, s-a terminat. Chiar dacă oficial autoritățile din statele UE neagă, certificatul verde a devenit practic un document de călătorie.

Mulți dintre români s-au vaccinat în timpul verii doar pentru a nu avea probleme ca să ajungă în țările în care doreau să își petreacă vacanța. Au fost state care, din considerente financiare, și-au deschis porțile larg pentru turiști semnând acorduri bilaterale cu alte țări prin care se angajau să nu ceară dovada vaccinării sau testării la graniță.

Așa a fost cazul Greciei care i-a primit și în această vară cu brațele deschise pe români. Numai că la mijlocul lunii iulie, Grecia a fost trecută de către CNSU pe lista țărilor din zona galbenă de risc epidemiologic. Pentru a evita carantinarea la intrarea în țară, mii de români nevaccinați au trebuit să-și scurteze vacanța cu câteva zile și au format cozi lungi la vama dintre Grecia și Bulgaria

Mai recent, când mulți dintre românii stabiliți în străinătate au vrut să se întoarcă în țară să petreacă sărbătorile alături de familie, autoritățile au impus carantina pentru cei fără certificat verde, astfel că mii de români au trebuit să stea de Crăciun închiși în case.

Astfel, certificatul verde a devenit o minimă garanție că vacanțele și călătoriile vor decurge așa cum a fost planificat. Persoanele nevaccinate riscă să le fie date planurile peste cap fie de către autoritățile din țara de origine, fie de către cele în care au călători. Iar în ultimii doi ani, deciziile de carantinare sau interzicere a accesului pe teritoriul național au fost luate cu o perioadă de grație foarte scurtă, deseori insuficiente pentru ca turiștii să-și ajusteze programul. Cel mai recent exemplu este dat de rapiditatea cu care majoritatea țărilor lumii au tăiat legăturile cu Africa de Sud sau le-au restrâns la minim, după ce au apărut informații legate de contagiozitatea variantei Omicron.

Noile condiții au făcut aproape obligatorie informarea din timp privind condițiile de acces și restricțiile impuse în țările de destinație. Pe de altă parte, turismul intern a compensat parțial pierderile generate de pandemie prin faptul că mulți români au renunțat la vacanțele în străinătate și au ales destinații din țară, multe dintre ele mai puțin frecventate anterior.