Papa Benedict și rolul jucat în scandalul abuzurilor sexuale comise de preoți. Cum a încercat să-și ceară scuze

Decesul Papei Benedict al XVI-lea readuce în lumină rolul pe care acesta l-a avut în acoperirea abuzurilor sexuale comise de preoți

Rolul jucat în scandalul abuzurilor sexuale

La începutul acestui an, o firmă de avocatură din Germania, însărcinată să investigheze abuzurile sexuale din cadrul Bisericii Catolice, l-a acuzat pe Papa Benedict al XVI-lea că nu a luat măsurile necesare atunci când patru preoți au fost acuzați de comiterea unor asemenea fapte.

Martin Pusch, de la firma de avocatură Westpfahl Spilker Wastl, a susținut că Joseph Ratzinger, atunci când viitorul papă ocupa funcția de arhiepiscop de Munchen, „fusese informat cu privire la faptele în cauză”.

„Credem că poate fi acuzat de comportament necorespunzător în patru cazuri. Două dintre aceste cazuri se referă la abuzuri comise în timpul mandatului său și sancționate de stat. În ambele cazuri, autorii au rămas activi în domeniul pastoral”, a spus avocatul german, la publicarea raportului în 20 ianuarie.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Benedict, a cărui demisie din funcția de papă în 2013 a luat lumea prin surprindere, a respins în mod repetat afirmațiile potrivit cărora ar fi acoperit cu bună știință abuzurile. Într-o lungă scrisoare publicată după retragerea sa acesta a negat că ar fi încercat să mușamalizeze aceste cazuri. „În ceea ce privește faptul că ați menționat abuzul moral al minorilor de către preoți, nu pot decât, după cum știți, să recunosc acest lucru cu profundă consternare. Dar nu am încercat niciodată să mușamalizez aceste lucruri”.

Totuși, avocații germani au susținut că aceste abuzuri au existat în timpul mandatului lui Ratzinger, care avea să fie ales papă ulterior și că, mai grav, acești preoți și-au continuat activitatea fără nicio sancțiune îndreptată împotriva lor.

“În timpul mandatului [lui Ratzinger] au existat cazuri de abuzuri. În acele cazuri, acei preoți și-au continuat activitatea fără sancțiuni. Biserica nu a făcut nimic. Fostul papă susține că nu a știut despre anumite fapte, deși noi credem că nu este așa, conform a ceea ce știm”, declara avocatul Martin Pusch.

În perioada în care Benedict a fost papă, între 2005 și 2013, s-au adunat dovezi privind abuzurile sexuale pe scară largă comise de preoți asupra copiilor și persoanelor vulnerabile, ceea ce a dus la o criză în Biserica Catolică ce a reverberat pe tot parcursul mandatului succesorului lui Benedict, Papa Francisc.

Digisport.ro

FOTO Edi Iordănescu, inclus în Top 10 cei mai sexy selecționeri de la EURO 2024. Pe ce loc e românul

Într-unul dintre cazurile examinate de Westpfahl Spilker Wastl, un preot pedofil, Peter Hullermann, a fost transferat la Munchen de la Essen, în vestul Germaniei, unde fusese acuzat de abuzarea unui băiat de 11 ani. El a fost repartizat la sarcini pastorale, în ciuda antecedentelor sale.

În 1986, a fost condamnat pentru molestarea mai multor copii și a primit o sentință de închisoare cu suspendare. El a continuat să lucreze cu copiii timp de mulți ani, iar cazul său este considerat un exemplu pertinent de gestionare defectuoasă a abuzurilor de către biserică.

Pusch a declarat că Benedict a arătat inițial o “atitudine defensivă” atunci când a răspuns la întrebările pentru raport.

Un raport anterior privind abuzurile istorice din Germania a concluzionat că peste 3.600 de persoane din întreaga țară au fost abuzate de membri ai clerului între 1946 și 2014.

Cum a încercat să-și ceară scuze Benedict

La patru zile distanță după acuzațiile formulate de echipa de anchetatori germani, fostul papă Benedict recunoștea, și își cerea scuze public, pentru faptul de a fi oferit informații false în timpul anchetei.

Acesta recunoștea că în anul 1980 a participat la o întâlnire cu oficialii bisericii pentru a discuta acuzațiile privind abuzurile sexuale, asta deși în timpul anchetei susținuse că fusese absent de la întrunirea respectivă. Georg Gänswein, secretarul personal al lui Benedict al XVI-lea, a declarat că fostul suveran pontif dorește să își ceară scuze pentru greșeala sa, subliniind totodată că aceasta nu a fost făcută “din rea credință”, ci a fost o consecință a “unei inadvertențe în prelucrarea editorială a declarației sale”.

Două săptămâni mai târziu, Benedict al XVI-lea publica o scrisoare în care își cerea scuze pentru modul în care a gestionat acuzațiile de abuzuri sexuale aduse asupra preoților catolici.

“Am avut mari responsabilități în Biserica Catolică. Cu atât mai mare este durerea mea pentru abuzurile și erorile care au avut loc în aceste locuri diferite în timpul mandatului meu”, a scris acesta în primul său răspuns la acuzațiile aduse.

“Am ajuns să înțeleg că noi înșine suntem atrași în această greșeală gravă ori de câte ori neglijăm sau nu reușim să o înfruntăm cu hotărârea și responsabilitatea necesare, așa cum prea des s-a întâmplat și continuă să se întâmple… încă o dată nu pot decât să exprim tuturor victimelor abuzurilor sexuale rușinea mea profundă, tristețea mea profundă și cererea mea sinceră de iertare”, a mai scris Benedict al XVI-lea în scrisoare de o pagină și jumătate la a cărui redactare a fost asistat de o echipă de avocați.

Deși în comunicatul de presă ce a însoțit publicare scrisorii este reiterat faptul că Benedict al XVI-lea nu a încercat să mușamalizeze acest scandal, scrisoare a fost una extrem de personală, plină de conotații religioase, fostul papă întrebându-se dacă ar trebui să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru ce a făcut sau pentru ce nu a făcut. El nu-și răspunde la propria întrebare, dar spune că este consolat de faptul că Dumnezeu iartă.

În scrisoare, Benedict spune că, în ciuda greșelilor pe care le-ar fi făcut, Dumnezeu este arbitrul suprem. “Destul de curând, mă voi afla în fața judecătorului final al vieții mele”.