Paula Chirilă dezvăluie traumele care i-au marcat viața: “Mă simțeam vinovată că au murit”. Ce relație a avut cu părinții ei

Cunoscuta actriță Paula Chirilă își amintește cât de grea a fost viața ei, mai ales în copilărie, din cauza faptului că tatăl ei avea mari probleme cu alcoolul. Ani de zile după moartea lui, Paula Chirilă s-a simțit vinovată că nu a fost mai fermă, că nu l-a internat într-o clinică de dezalcoolizare la timp.

Paula Chirilă, despre traumele tinereții: “E ca și cum ai merge cu o cărămidă în buzunar, înveți să trăiești cu ea”

Paula Chirilă, cunoscuta actriță și prezentatoare tv, ne dezvăluie într-un interviu exclusiv, pentru FANATIK.RO, detalii neștiute despre copilăria, familia și cariera ei. Ne povestește de problemele pe care le-a avut tatăl ei cu alcoolul, cum s-a pregătit doar trei săptămâni și a intrat prima la teatru și cât de grea a fost perioada în care a făcut practică la spitalul de copii, ca asistentă. Ne spune de cine s-a îndrăgostit prima oară în viață ei, cum a readus-o fiica ei, Carla, cu picioarele pe pământ și recunoaște că acum nu mai are disperarea de a fi cu cineva.

“Am ajuns și la psiholog”

Cum a fost copilăria ta? Știu că nu tocmai una ușoară..

-Uitându-mă în urmă, copilăria mea nu a fost nici grea nici ușoară. Am trăit în comunism și părinții făceau mari eforturi să nu simțim că erau vremuri urâte sau că era foarte frig. Țin minte și acum, erau 15 grade în casă și mama ne învelea în plapumi de lână.

Bunicul meu era foarte talentat, el făcea plapumi, le cosea de mână. Îmi este foarte dor de el, a fost figura proeminentă a copilăriei mele. Era foarte simpatic, dar zăpăcit, a confundat într-o zi ghipsul cu făina, a făcut gogoși și nu înțelegea de ce sunt atât de tari când a încercat să le mănânce.

Digi24.ro

„Măcelarul de eunuci”: Un bărbat care a făcut o afacere filmându-se în timp ce își mutila și castra victimele a fost închis pe viață

Eu cu fratele meu ne întreceam în nazbâtii. Aveam un pisoi pe care încercam toate ‘experimentele’ noastre. O dată am găsit sticla de băutură, era verde și dulce, am băgat într-o seringă și i-am dat și pisicii să bea.

Paula Chirilă, la Revoluție: “Nimeni nu a avut curaj să spună nimic în afară de mine”

Cum a fost perioada liceului? Erai cuminte sau nu stăteai o clipă locului?

-Perioada liceului a fost foarte interesantă, pe mine m-a prins clasa a IX-a la Revoluție. Am o amintire de atunci, a fost momentul când mi-am dat seama ce forță am în mine.

În clasa a IX-a ne-au adunat pe toți pe terenul de sport și profesorii ne-au informat că, de acum, este democrație. Erau foarte speriați, nu știau ce urmează pentru că nu ne mai puteau pedepsi, plesni, nu-și mai putea folosi autoritatea prost înțeleasă. Se schimbaseră polii puterii și le era frică. Ne-au întrebat dacă ne-a deranjat ceva, să ridicăm mâna să spunem. Nimeni nu a avut curaj să spună nimic în afară de mine.

Și ai avut curaj să iei atitudine?

-Da, pentru că erau multe abuzuri, mă obligau să merg la olimpiadele unde nu doream să merg, și ceilalți colegi aveau nemulțumiri, dar au fost lași și n-au zis nimic. Am ridicat mâna și am spus că nu e normal să fim traumatizați când intrăm în școală de uniformă și panglică, am zis de olimpiade, am spus tot ce aveam pe suflet. După asta colegii m-au pus șefă de clasă.

Digisport.ro

"Coșmar! Nu putea fi mai rău pentru Simona Halep!" Presa din SUA, reacție tranșantă

“Am văzut toate spectacolele în care juca, a fost prima mea mare iubire”

Când te-ai îndrăgostit prima dată?

-Era în liceu, în clasa a XII-a, un elev de care-mi plăcea mie foarte mult. Am ieșit la un moment dat împreună, dar apoi mi-a plăcut de altcineva. Eu eram în clasa a X-a și el era la facultate, am văzut spectacolele în care juca, foarte mulți ani am fost îndrăgostită de el. A fost o iubire adolescentină, n-o să-i dau numele, dar asta a fost prima mea mare iubire. Și acum îi păstrez o amintire frumoasă, a fost și este un om extraordinar.

Paula Chirilă a lucrat ca asistentă medicală: “Este foarte greu, psihic, să lucrezi cu copii”

Și de ce medicină în primul rând?

-Am terminat liceul sanitar, de acolo mi se trage. Am primit repartiție și am ales să merg la secția de urgențe pentru că făcusem practică la spitalul de copii și este foarte greu, psihic, să lucrezi cu copii, mi-era frică să nu clachez emoțional.

Am dat examen și la facultatea de drept, dar am picat cu brio pentru că nu eram bună la istorie. După ce am picat am decis să mă pregătesc serios, să devin avocat sau procuror. Ziua lucram la spital și seara mă pregăteam cu o profesoară de limba română. Într-o zi am găsit un ziar la ea, m-am apucat să-l citesc și am descoperit că există facultate de teatru și la Iași. Eu aș fi vrut să mă fac cântăreața, dar nu mă lăsa tata, zicea că artistele sunt femei ușoare.

Și acela a fost momentul în care te-ai răzgândit?

-Da, am avut o sclipire. Mai era o lună până la admitere și am decis să nu mai dau la Drept, să dau la Teatru. Am găsit o profesoară, Mihaela Verner, actriță la Teatrul național din Iași. A zis că am nevoie de 6 luni repetiție la poezii și 6 luni repetiții la admitere. Dar eu atunci am vrut, am repetat 3 săptămâni monologuri și poezii, am plătit profesoara din banii mei și nimeni nu a știut. Am dat examen, am intrat prima și am terminat șefă de promoție.

Paula Chirilă, despre primii bani câștigați: “Tata era șomer, alcoolic, mama nu putea să mă țină la facultate”

Când ai câștigat primii bani din viața ta?

-Primii bani i-am câștigat când m-am angajat la spital. Trebuia să lucrez, tata era șomer, alcoolic, mama a zis că nu are cum să mă țină la facultatea de teatru. Dumnezeu să-l odihnească pe tata, doar mama ținea toată casa, doi copii și un soț. După ce am intrat la teatru am avut parte de ajutor din partea colegilor de la spital. Făceam ture de noapte ca să poată ei să lucreze dimineață și după amiază, când mă duceam la școală. A fost o prioadă grea, dar frumoasă.

“Cumpăram haine compulsiv, scăpasem de sărăcie” își amintește cunscuta actriță

Îți mai aduci aminte pe ce i-ai cheltuit?

-Îmi aduc aminte de primii bani din televiziune, i-am dat pe haine, că nu prea aveam. După ce m-am angajat ca actriță făceam foamea la Oradea. Când am intrat în televiziune luam haine în disperare, nici nu le purtam, dar cumpăram. Scăpasem de foame, sărăcie, de greutăți și s-a ales praful de banii mei. Cumpăram compulsiv, dar mi-am revenit la un moment dat.

Actoria, marea iubire a Paulei Chirilă: “Nu aș lasă meseria asta pentru nimic în lume”

Acum, după atâția ani de carieră, poți să-mi spui care sunt plusurile și minusurile meseriei de artist?

-Eu nu văd niciun minus în meseria asta, sincer. Pentru mine este un fel de a trăi, este ca și cum m-ai întreba dacă există vreun minus în faptul că exist. Îmi place, este destinul meu, nu aș lăsa meseria asta pentru nimic în lume.

Când am intrat în telvizune țin minte că jucam la Teatrul național din Târgu Mureș și era o mare realizare pentru mine. Fix atunci am luat un casting, programul era foarte obositor, făceam matinal la Antena1, dar mi-am jurat că nu voi renunța la teatru.

Paula Chirilă a făcut credit ca să meargă în Spania: “Am luat 5000 de dolari la care am plătit 5 ani”

Până unde ai merge pentru un rol? Ți-ai mai tăia părul, te-ai îngrășa, ai slabi?

-Asta cu tăiatul părului a fost o etapă în viața mea. Îmi doream să-mi demosntrez, după o perioadă în care jucasem numai în comedii, în șușe de litoral, că pot juca și alte roluri. Începusem să-mi pun întrebarea ce fel de actriță sunt. Numai comedii și șușe, n-o să fac și altfel de spectacole?

Și așa am făcut un spectacol foarte frumos, cu un coleg de la Satu Mare. L-am făcut în Spania, la un regizor român care nu avea textul scris, îl avea în cap și noi așa l-am învățat. Și eu și colegul meu trebuia să ne tundem zero, treceam prin toate personajele așa că ne-am tuns. Am participat cu piesa la Festivalul de la Sibiu, a fost fabulos, elogii, premii, am simțit că-mi vine inima la loc. Îmi aduc aminte că doi am am jucat spectacolul ăla, și ne-am împrumutat de bani la bancă să mergem în Spania. Am luat 5000 de dolari la care am plătit 5 ani.

Ce relație are Paula Chirilă cu fiica ei: “Alături de Carla am descoperit ce înseamnă dragostea adevărată”

Cum este mama Paula? Severă, permisivă?

-Sunt în toate felurile, cum cere momentul. O iubesc până la cer și înapoi, mi-aș da și viața pentru copilul meu. Alături de Carla am descoperit ce înseamnă dragostea adevărată. În același timp sunt responsabilă pentru drumul ei în viață, încerc să o educ cu valorile pe care le-am luat de la părinții mei.

Încerc să păstrez un echilibru între mamă și prietenă, sunt fermă atunci când trebuie să fiu, dar îi dau și libertate. Iau parte la evoluția ei și la devenirea ei ca viitoare femeie. Mă uit la ea cum se gătește când se duce la școală și mă gândesc pentru cine, de cine îi place ei acolo.

Lecția pe care i-a  dat-o fiica ei: “Mi-a înghețat sufletul în mine, mă transformasem într-un adult obosit”

Ce lucruri importante ai învățat de la Carla ta?

-Copilul asta mi-a oferit multe lecții. Dar cea mai importantă a fost când avea ea cinci ani, mi-a dat o lecție care mi-a modificat gândirea și m-a readus cu picioarele pe pământ. Se juca în sufragerie și eu lucram la calculator, mă striga și am repezit-o, că aveam treabă. Așa că a luat o foaie de hârtie și mi-a scris: ‘Mami, a plecat copilăria din tine’. Mi-a înghețat sufletul în mine, mi-am dat seama că mă transformasem într-un adult obosit și cenușiu și că am uitat de copilul meu.

Vara asta m-am jucat cu fii-mea non stop. M-a readus la setările din fabrică, m-a conectat de la ce pierdeam, și mi-am dat seama că nu-mi pasă de gura lumii, nimeni nu trăiește viața mea.

Paula Chirilă, adevărul despre viața personală după divorț: “Nu mai am disperarea de a fi cu cineva”

Ești fericită, ești iubita, iubești?

-În privința vieții personale, m-am relaxat foarte tare. Am avut o perioadă de debusolare, dar s-a terminat. Simt foarte multă iubire, conțin foarte multă iubire și am cui s-o dau. Am fost speriată și încrâncenată la început, mi-a fost teamă că n-o să mai pot iubi pe cineva, dar acum mi-am revenit.

Sunt foarte bine cu mine, primesc tot ce e mai bun de la fiecare om care intră în viața mea, chiar dacă merge bine sau nu. Cred că am o energie bună, deci o să vină și omul potrivit la momentul potrivit. Nu se știe niciodată. Nu mai am disperarea de a fi cu cineva. Simt că sunt întreagă, nu am nevoie de nicio jumătate.

Cum a fost la ‘Splash!’?

-Mi-a plăcut la ‘Splash!’. A fost o dublă experiență, din postura de om de divertisment alături de Romică Țociu, un veteran al divertismentului și din postura celui care trebuia să sară în apă. Moment în care mi s-au reactivat toate fricile.

Am mai sărit în urmă cu niște ani, atunci am sărit și de la 10 metri, pentru că sunt competitivă. Acum nu m-am mai băgat și am sărit de la 3 metri, a fost greu că am luat-o de la zero. Două zile mi-au luat să reușesc să sar de pe marginea bazinului.

Cum e la XNS?

-Îmi place așa de mult la XNS, mă simt atât de bine, m-au primit cu brațele deschise, am intrat direct în meserie. L-am înlocuit pe Cătălin Bordea, pentru că se îmbolnăvise și a venit propunerea să vin de tot. Este o echipă super tare, râd la fiecare emisie cu Dan Capatos și Andreas Petrescu, abia aștept să începem.

Cele mai grele momente din viața Paulei Chirilă: “Mă simțeam vinovată că au murit”

Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Ce s-a întâmplat, ce ai simțit?

Am avut câteva momente foarte rele. Cele mai urâte, ireversibile, sunt disparițiile oamenilor dragi din viața mea. La mine a fost întâi bunicul, după care tata, lucrurile astea nu le-am uitat niciodată. Mi-au trebuit ani întregi să lucrez cu mine, să-mi depășesc vina. Mă simțeam vinovată că au murit. Am ajuns și la psiholog. Mă doare în continuare, dar am învățat să trăiesc cu greutatea asta. Este că și cum ai merge cu o cărămidă în buzunar, înveți să trăiești cu greutatea ei.

Acum nu mă mai învinovățesc de dispariția lor sau că nu am făcut mai multe. De exemplu, mă gândeam la tata, care era alcoolic. Dacă eram mai fermă poate se schimba ceva. Cu două luni înainte să moară i-am spus că bani nu-i dau, dar vroiam să-l internez într-o clinică de dezalcolizare. După o zi m-a sunat și  mi-a spus că nu vrea. I-am spus că va muri în două luni și așa s-a întâmplat. Nu sunt vinovată de greșelile nimănui, trebuie să merg mai departe și să nu repet aceleași greșeli.

Paula Chirilă și greșelile tinereții: “Încerc să-mi trăiesc viața după concluziile pe care le-am tras până acum”

Dacă ar fi s-o iei de la început, există vreo greșeală pe care nu ai mai repeta-o?

-Nu aș mai pierde timpul cu oameni nepotriviți. Dacă mi-ar da Dumnezeu anii de atunci și mintea de acum aș fi ajuns mult mai departe, aș fi realizat mai multe, aș fi petrecut timp de calitate cu oameni potriviți. Până la urmă tot ce s-a întâmplat m-a făcut omul de acum, și încerc să-mi trăiesc viața după concluziile pe care le-am tras până acum. Sunt un om fericit, am un copil frumos și sănătos, mama e sănătoasă și munca mea îmi place foarte mult.

“Duc o luptă zilnică cu mine”

Ai vreun viciu alimentar la care nu poți să renunți niciodată?

-Eu am fost toată viața dependentă de mâncare, mie îmi place să mănânc, și acum aș putea să mănânc orice după orice, nu în ordinea normală. Îmi plac și dulciurile foarte mult. Am niște slăbiciuni însă: salată de beuf, sarmalele făcute de mama, salată orientală făcută de mama pe care trebuie să o ascundă ca să nu o mănânc pe toată dacă o găsesc.

Dacă văd o ciocolată o termin, nu am frână la așa ceva. Prefer să nu-mi cumpăr sau să le ascund. Duc o luptă zilnică cu mine, mai ales seara când vin de la emisiune și aș mânca tot ce găsesc.