ADVERTISEMENT
News

Pensiile speciale pentru ziariști, povestea unei mite mascate. Indemnizații date cu „poetica voinței”

Autor: Adrian Ilie | 11.03.2021 | 16:41
Pensiile speciale pentru ziariști, povestea unei mite mascate. Indemnizații date cu „poetica voinței”
Presedintele Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania ( UZPR ), Doru Dinu Glavan/ Foto: Inquam Photos - Adriana Neagoe

Un lucru mai puțin cunoscut este faptul că în România și jurnaliștii pot beneficia de pensii speciale. Procedura după care se acordă este însă mai complicată, fiind mascată sub forma sprijinirii artiștilor.

ADVERTISEMENT

Aceste pensii pentru angajații din presă au fost instituite în 2016, în perioada în care se reconstruia sistemul pensiilor speciale prin legi adoptate de Parlament, iar presa vuia de indignare față de refacerea privilegiilor avute înainte de guvernul Boc.

La vremea respectivă, pensiile pentru ziariști au fost tratate ca o tentativă de mituire, însă mii de ziariști sunt deja beneficiari ai lor ori s-au pus pe tăcute la coadă să le primească la bătrânețe.

ADVERTISEMENT

Ziariștii, asimilați artiștilor prin lege

Proiectul de lege a fost inițiat de către fostul senator Haralambie Vochițoiu, ales în 2012 pe listele PP-DD și apoi transferat la UNPR. Consta într-o mică, dar importantă modificare la o lege din 2006 prin care artiștilor afiliați la uniunile de creație recunoscute ca fiind de utilitate publică primeau un plus la pensie. La vremea respectivă, legea a fost adoptată deoarece pensiile artiștilor erau foarte mici, iar nume mari ale culturii române se chinuiau la bătrânețte cu pensii de mizerie.

Astfel, pe lângă pensia calculată de către Casa Națională de Pensii Publice, membrii uniunilor de creație de utilitate publică primeau în plus o indemnizație de 50% din cuantumul pensiei, fără ca aceasta să poată depăși echivalentul a două salarii de bază minime brute pe țară.

ADVERTISEMENT

Vochițoiu a introdus un amendament prin care și membrii organizațiilor de ziariști primeau acest supliment la pensie. Ca să-și justifice inițiativa, senatorul a cerut și opinia secțiilor de Literatură și Arte ale Academiei Române care au afirmat că „actul jurnalistic, publicistic din presa scrisă și audiovizuală constituie un act de creație a jurnalistului, când produsul jurnalistic este de calitate și respectă Codul deontologic al profesiei de jurnalist”.

Înarmat cu acest argument, Vochițoiu și-a convins colegii din Parlament să pună și ziariștii în categoria celorlalți „speciali”, alături de parlamentari, magistrați, diplomați etc. „Ziariștii pot greși, exagera sau pur și simplu, dezinforma atunci când din motive mai mult sau mai puțin obiective, nu există timp sau suficientă voință pentru a verifica anumite informații. Cu toate acestea este evident pentru orice om de bună credință, efortul constant pe care aceștia îl fac pentru a informa corect publicul, pentru a fi cu adevărat „jandarmul democrației”. De aceea îi apreciez, de aceea consider că merită ca noi, instituțiile statului, să luptăm pentru a le asigura condiții cât mai bune în a-și exercita meseria în slujba democrației și a adevărului”, spunea senatorul imediat după adoptarea legii din 2016.

ADVERTISEMENT

Pensie specială prin intermediari

Astfel, fiecare ziarist poate să se înscrie într-o uniune a jurnaliștilor recunoscută ca fiind de utilitate publică, în schimbul unei mici cotizații. Uniunea eliberează, la momentul pensionării, o adeverință care să ateste solicitantului calitatea de membru, pe baza căreia va primi indemnizația suplimentară.

Singura organizație a jurnaliștilor care are statut de utilitate publică este relativ puțin cunoscută chiar și în interiorul breslei. Este vorba de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, condusă de către Doru Dinu Glăvan, fost jurnalist sportiv la Radio România și fondator al Radio Reșița. De altfel, Glăvan a fost printre cei care au discutat cu Vochițoiu despre necesitatea indemnizației pentru jurnaliști, împreună cu Benone Neagoe, secretarul general al UZPR, militar de profesie și fostul realizator al emisiunii „Ora armatei”, la postul public de televiziune.

ADVERTISEMENT

Chiar pe site-ul UZPR este postată o biografie a lui Glăvan, intitulată „Împreună scriem istoria – Doru Dinu Glăvan”, în care președintele Uniunii este descris în următorul hal:

Dacă ar fi să construim din cuvinte „portretul” omului de cultură, Doru Dinu Glăvan, am putea pleca de la conotația primului prenume, atât de bine ales de mult iubiții săi părinți, un „dor” împlinit și împlinitor în consubstanțialitatea jurnalismului și jurnalistului la „timpul” prezent, cu fulgurante viziuni pentru timpul „havuz”. Spunem asta, fără a intra în vreo filozofie blagiană, ori de alt fel, doar ca idee de „concept”, și în succesiunea de momente a dualului „a fi”. Optimismul vădit în blândețea și așezarea cu grijă a cuvântului rostit, în buna intenționalitate a rostuirii, în sens leeuweian – „a alege, a acționa, a consimți”, devine „poetica” voinței lui Doru Dinu Glăvan. Credem că nu întâmplător, în hierofania cuvântului, cel de al doilea prenume al distinsului comentator are „menirea” de a se împlini și a împlini destine în marea „familie” a „jurnalismului românesc”. Este imperios a completa că în breasla pe care Doru Dinu Glăvan o conduce cu atâta dăruire sufletească, și spunem asta pentru că președintele acestei Uniuni a „învățat” din propriul destin că „vorba” nu e simplă mutaţie în cultural, fiecare membru activ „învață” să lucreze cu dăruire în „complexul cultural”, drept pentru care baza proiectelor sale conturează una dintre „virtuțile” creștine: respectul faţă de valori „uitate”, precum bunul simţ; ataşamentul faţă de cei ce cred în forţa naţiunii române, preţuirea pentru conaţionalii ce duc o bătălie surdă, dură, necesară pentru o Românie care să ţină fruntea sus, și nu în „colbul” vremii; dragostea pentru „aproapele”, virtutea „prin care/ pentru care și în care sunt toate lucrurile”, împlinindu-se un „dat” al ființei.

ADVERTISEMENT

Peste 3.500 de actuali și viitori beneficiari

Ce-i drept, există o explicație pentru laudele deșănțate la adresa șefului UZPR aduse de către subalternii săi. Când a devenit președinte, în 2012, organizația avea 412 membri cotizanți. Adoptarea legii la care a lucrat împreună că Vochițoiu a dus la creșterea numărului lor la 2.902, potrivit tabel publicat în mai 2020, semn că mulți ziariști care vituperau împotriva pensiilor speciale s-au dus pe furiș să-și aranjeze una atunci când au avut ocazia.

Însă tabelul nu este complet deoarece normele GDPR au fost invocate pentru ca cei care doresc să-și țină apartenența la secret să o poată face. Chiar Doru Dinu Glăvan afirma, într-un interviu acordat în aprilie 2020 pentru site-ul Poliției de Frontieră, că în UZPR sunt 3.508 membri cotizanți.  Nu se știe însă câți sunt pensionari dintre aceștia și câți mai lucrează încă.

Potrivita datelor Casei Naționale de Pensii Publice, în luna februarie, erau 13.159 de beneficiari ai indemnizațiilor pentru membrii uniunilor de creație,  cuantumul mediu al indemnizației fiind de 1.307 lei, bani primiți în plus față de pensia acordată pe baza principiului contributivității. CNPP nu precizează câți dintre cei 13.000 de beneficiari sunt membri ai UZPR.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 842. 32 pagini. Doar 5 lei!