Mii de persoane cu handicap grav se luptă prin instanțe după ce statul român le-a tăiat din indemnizațiile sociale. Situația pare să fi fost scăpată de sub control în ultimii ani când contestațiile legate de certificatele de handicap au ajuns la un număr atât de mare încât guvernul a decis să schimbe legea. Chiar și așa, lucrurile sunt departe de a fi rezolvate.
În decembrie 2022, cu trei zile înainte de Crăciun, o bătrână de 76 de ani, R. Elvira, merge la Tribunalul Ilfov și deschide o acțiune în contencios administrativ și fiscal împotriva Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, din cadrul DGASPC Ilfov, care tocmai i-a emis un certificat de încadrare în gradul de handicap grav. Femeia depune în instanță un certificat medical care atestă faptul că suferă de ”tulburare neurocognitivă fond degenerativ, neoplasm mamar, AO-Pseudofakie și glaucom compensat”.
Instanța constată că femeia nu se poate deplasa în afara locuinței, nu se poate hrăni singură, nu poate efectua cumpărături și este în dependență totală față de o altă persoană, lucru care o încadrează în definiția de handicap grav cu asistent personal. La baza deciziei stă o scrisoare medicală și un raport de anchetă socială care arată același lucru: femeia necesită ajutor inclusiv pentru nevoile de bază.
Indemnizația medie a persoanelor cu handicap grav, în mai 2023, a fost de 419 lei, iar numărul celor care sunt încadrați la acest grad a fost de 322.116 cazuri, potrivit unui document al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. Indemnizația de însoțitor poate ajunge, însă, și la 1.400 de lei pe lună. Aceasta este suportată de statul român, prin Ministerul Muncii, însă pentru a beneficia de acești bani, persoanele cu handicap trebuie să treacă prin comisia de evaluare din cadrul DGASPC, care să stabilească gradul de handicap.
Gradele de handicap sunt clasificate astfel: ușor, mediu, accentuat și grav, iar tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, HIV/SIDA, asociat sau boli rare.
În luna mai, Tribunalul București îi dă câștig de cauză bătrânei și anulează certificatul de încadrare în grad de handicap grav (fără însoțitor) și obligarea comisiei de eliberare a unui nou certificat. În motivare, judecătorul subliniază că instanța ”nu poate dispune obligarea autorității pârâte la emiterea unui certificat de handicap grav cu asistent, (…) neputând să se substituie comisiei de evaluare, care este formată din specialiști în domeniu”. Comisia de evaluare a făcut apel, urmând ca procesul să se reia abia peste câteva luni.
Acesta nu este nici pe departe ultimul caz. În instanțele din România, mii de astfel de dosare se află pe rol, reclamanții fiind nemulțumiți de încadrarea în grad de handicap. Acțiunile sunt scutite de taxe judiciare, însă cei care le inițiază trebuie să-și plătească singuri avocații. Fenomenul a devenit atât de extins, încât a dus la schimbarea legislației.
Astfel paragraful din Legea 448/2006, prin care ”certificatele emise pot fi contestate de titularii acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la instanța de contencios administrativ competentă”, a fost modificat astfel încât persoanele cu dizabilități se pot adresa, acum, Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
Noua comisie, aflată în subordinea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, soluționează doar contestațiile referitoare la certificatele de handicap emise după data de 18 mai 2023, cele anterioare rămânând să se judece în instanță.
Contestațiile se depun la secretariatul comisiei sau la DGASPC local, după care sunt soluționate pe baza recomandărilor cuprinse în documente întocmite în urma unor acțiuni de control dispuse prin ordin al ministrului muncii sau prin autosesizare. Soluțiile sunt transmise comisiilor de evaluare la nivelul fiecărui județ.
Practic, după schimbarea legii, instanțele nu mai au atribuții și nu se mai pot pronunța în legătură cu stabilirea gradului de handicap stabilit de comisia de evaluare. Pe de altă parte, soluționarea contestațiilor se va face doar tehnic, fără ca cei din noua comisie să verifice personal starea persoanei cu dizabilități, decât în situații excepționale.