Statistic, doar în ultimii 14 ani aproximativ 500.000 de copii români s-au născut în afara țării, fiind doar o mică parte din cei 6 milioane de români care nu mai au nicio altă legătură cu țara decât limba maternă. Cu toate acestea, așa cum explică USR, legătura acestora cu limba română devine tot mai fragilă.
Asta, pentru că sute de mii de elevi români care învață în școlile din străinătate nu au șansa să studieze limba familiei lor, cu profesor, la școală, cu toate că Uniunea Europeană le protejează acest drept. Trebuie menționat că există deja un cadru legal al Uniunii Europene care prevede că toți copiii muncitorilor expați au dreptul să învețe în limba și cultura țării de origine.
Cu toate acestea, implementarea acestei directive europene e neglijată în unele țări membre ale Uniunii Europene. În acest context, părinții români au încercat să își rezolve singuri problema și s-au organizat pentru a asigura cursuri de limba și cultura română pentru copiii lor.
Au fost formate inclusiv asociații care s-au adresat autorităților pentru a primi sprijin, însă au fost refuzate de fiecare dată, după ce ”s-au lovit de tot felul de cerințe absurde”. Două exemple sunt orașele Munchen din Germania și Anvers din Belgia, unde copiii români nu pot beneficia de cursuri de limba română la școală.
În consecință, europarlamentarii Dreapta Unită au decis că nu mai pot sta cu mâinile în sân și vor solicita Parlamentului European revizuirea Directivei Europene 77/486/EEC pentru a defini un mod unitar de implementare în toate statele UE. De exemplu, pornind de la un prag numeric stabilit la nivel european, fiecare stat membru UE să fie obligat să includă cursuri de limbă și civilizație maternă pentru copiii muncitorilor expați proveniți din alte state membre ale UE.
Situația nu poate fi neglijată în condițiile în care românii au devenit deja principala minoritate națională în multe state UE, iar Uniunea Europeană trebuie să le ofere acestora șansa de a-și învăța limba și cultura, potrivit reprezentanților USR. În prezent, copiii români beneficiază de cursul de limbă, cultură și civilizație românească, oferit prin Institutul Limbii Române, în doar 7 țări din UE.
”În prezent, copii din șapte țări europene beneficiază de cursul de limbă și cultură românească, oferit prin Institutul Limbii Române. Acest proiect trebuie extins în toate țările în care există o comunitate semnificativă de români, să devină un program durabil de legătură cu România.
Este esențial ca el să continue și să se dezvolte astfel încât sute de mii de copii români din diaspora să poată ține astfel legătura spirituală cu țara. Vrem ca acest curs să nu poată fi desființat peste noapte din lipsă de fonduri sau din lipsa de viziune a vreunui ministru al Educației”, a explicat Radu Mihail, senator USR de Diaspora și candidat la alegerile europarlamentare din iunie 2024.
”De ce copiii românii din Nord-Vestfalia au dreptul de a face cursuri de limbă română în şcoli, iar românii din Bavaria nu? Aceasta e întrebarea pe care mi-au adresat-o românii din asociația SGRIM în ianuarie, când m-am întâlnit cu ei. Ca europeană convinsă, cred în drepturile cetățenilor europeni, care trebuie oferite în egală măsură tuturor şi peste tot în Europa.
Cred şi că Europa e mai puternică datorită diversităţii ei. Faptul că legislaţia europeană care prevede în prezent ca statele-gazdă să promoveze învăţarea limbii şi culturii de origine pentru copiii europenilor proveniţi din alte state este implementată în mod neunitar creează două categorii de cetăţeni europeni şi subminează coeziunea europeană. De aceea am propus îmbunătăţirea ei în programul USR pentru alegerile europarlamentare”, a comentat situația și Alina Gîrbea, candidată la alegerile europarlamentare din 2024.
Așadar, USR a lucrat la un pachet legislativ dedicat copiilor români din diaspora intitulat ”O educație fără granițe”. Este foarte important, cred politicienii USR, ca toți copiii români să își păstreze legătura cu țara și să se poată întoarce în România oricând doresc, în orice moment al vieții.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale USR va introduce criterii clare pentru înființarea școlilor românești din afara granițelor țării, la solicitarea comunităților, astfel încât acestea să nu mai fie doar proiecte pe hârtie, cum s-a întâmplat cu centrele comunitare și, în general, cu tot ce ține de diaspora.
Mai mult, proiectul USR va extinde cursurile de limbă, cultură și civilizație românească oferite de Institutul Limbii Române, tot la solicitarea comunităților. Desigur, sprijinul statului român este foarte important în această chestiune, astfel că statul român trebuie să sprijine inițiativele independente, plecând de la realitatea că peste tot în lume sunt asociații, organizații de români care au pus pe picioare cursuri, inclusiv școli, de limbă românească în afara granițelor țării și care au nevoie de recunoaștere oficială.
Unul dintre proiectele USR a devenit deja lege și a introdus clasele de acomodare pentru elevii români care se întorc din străinătate. Astfel, copiii pot beneficia de cursuri de limbă, cultură și civilizație română, în paralel cu orele de curs obligatorii.
Inițiativa prevede pregătirea profesorilor și a psihopedagogilor pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora, precum și obligativitatea unităților de învățământ cu un număr mai mare de cinci elevi anterior școlarizați în străinătate de a elabora un plan pentru sprijinirea integrării acestora, prin crearea unui pachet de acțiuni de asistență, consiliere psihopedagogică dedicată elevilor, ateliere, tabere și alte activități extracurriculare.