PNL îl așteaptă pe Eduard Hellvig în rândurile sale. Recuperarea șefilor de servicii, o tradiție la liberali

După demisia din fruntea SRI, din data de 3 iulie, Eduard Hellvig nu mai ocupă nicio funcție publică, însă foștii colegi de partid din PNL îl așteaptă printre ei, afirmația venind chiar din partea președintelui Nicolae Ciucă. În pofida temerilor legate de implicarea în politică a unor persoane care au avut acces la informații clasificate ani în șir, recuperarea foștilor șefi de servicii de informații de către mediul politic este deja o tradiție în România.

Hellvig, o prezență discretă, dar influentă în PNL

„Am lucrat foarte bine cu domnul Eduard Hellvig, îl apreciez foarte mult pentru ceea ce a făcut în politică şi la conducerea SRI. Am spus şi o spun că este oricând binevenit în PNL (…) Avem nevoie de oameni de valoare şi oricine dorește să pună umărul la tot ceea ce îşi propune PNL este binevenit”, a declarat Nicolae Ciucă, într-un interviu acordat, duminică, pentru Kanal D.

Deși a fost mai puțin vizibil în vremea în care a activat în PNL, Eduard Hellvig a ocupat funcții importante în partid și este puțin probabil ca la o eventuală reîntoarcere să fie doar un personaj de rangul doi. Încă de la sfârșitul anilor 90, abia ieșit de pe băncile facultății, Hellvig a fost consilier pentru vicepreședintele PNL Horia Rusu, pentru ministrul de Interne Constantin Dudu Ionescu și pentru Mugur Isărescu, în perioada în care guvernatorul BNR a candidat la alegerile prezidențiale din 2000, din partea PNȚCD

Ulterior, Hellvig a fost cooptat în Partidul Umanist Român (PUR), prima formațiune patronată de către omul de afaceri Dan Voiculescu. Astfel că Hellvig a intrat în 2004 ca deputat candidând pe listele comune ale PSD și PUR. Abia în 2008 s-a întors în PNL, iar Crin Antonescu, ce preluase șefia partidului, l-a luat consilier. Mai mult, Hellvig a fost secretar general al PNL în perioada 2011-2014, practic numărul 2 în partid după Antonescu. În primul guvern Ponta a ocupat funcția de ministru al Dezvoltării Regionale. După ce Crin Antonescu a demisionat din funcția de președinte al PNL, Hellvig a rămas printre oamenii de încredere ai noului lider, Klaus Iohannis, care apoi l-a instalat la șefia SRI.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Lunga reîntoarcere în PNL a lui MRU

Mihai-Răzvan Ungureanu a fost directorul Serviciului de Informații Externe (SIE) în două rânduri: noiembrie 2007 – februarie 2012 și iunie 2015 – septembrie 2016. Înainte de deveni șeful SIE, Ungureanu a activat în PNL, partid care l-a propus ca ministru de Externe. A trebuit să demisioneze după o dispută cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, dar după numai câteva luni a fost numit director al SIE de către președintele Traian Băsescu. În februarie 2012 a fost mutat de la SIE la Palatul Victoria pentru a conduce un guvern PDL care a stat în funcție doar 100 de zile. Opoziția de la acea vreme, inclusiv foștii colegi din PNL, au reclamat că este inoportună aducerea într-o funcție politică de prim rang a unei persoane care a condus un serviciu secret.

După demiterea sa de către Parlament, a rămas în politică fondând partidul Forța Civică ce apoi a fuzionat cu PDL. După ce și acest partid a fuzionat cu PNL, Ungureanu a revenit printre liberali, iar succesorul lui Băsescu la Cotroceni, Klaus Iohannis, l-a numit pentru un nou mandat la SIE, situație unică în istoria serviciilor secrete românești. Însă Ungureanu a stat cu puțin peste un an la SIE demisionând din cauza unor probleme de sănătate. De atunci nu s-a mai implicat în politică, mulțumindu-se cu postul de profesor la Facultatea de Istorie a Universității București.

Traiectoria sinuoasă a lui Meleșcanu

Un alt liberal care s-a întors în politică după ce a fost director al SIE a fost Teodor Meleșcanu. În această funcție a fost numit în februarie 2012 de către președintele Traian Băsescu. Spre furia colegilor săi liberali, Meleșcanu a acceptat propunerea venită de la Cotroceni, însă în septembrie 2014 l-a scos din sărite și pe Băsescu după ce a anunțat că demisionează de la SIE pentru a candida la prezidențialele din acel an ca independent. Ruptura a fost provocată de faptul că președintele i-ar fi cerut lui Meleșcanu să-l informeze dacă sunt ofițeri acoperiți ai SIE în Guvern, însă șeful spionajului i-a refuzat cererea. Disputa a apărut în contextul speculațiilor legate de faptul premierul Victor Ponta ar fi fost ofițer al SIE

Meleșcanu nu a obținut decât 1% la alegeri și a ratat turul II, însă într-o nouă manevră uluitoare a fost imediat numit ministru de Externe de către Victor Ponta pentru a gestiona turul II al alegerilor la secțiile din străinătate, după ce Titus Corlățean fusese nevoit să plece de la MAE din cauza scandalului generat de cozile de la secțiile amenajate pentru diaspora. Nici Meleșcanu nu s-a descurcat mai bine, dar în 2016 a redevenit senator pe listele ALDE, iar apoi ministru de Externe în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă. În final, Teodor Meleșcanu a reușit să-i calce pe nervi și pe cei din ALDE când a acceptat șefia Senatului, ce i-a fost propusă de PSD, cu toate că partidul lui Tăriceanu decisese să iasă de la guvernarea comună cu social-democrații.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Claudiu Săftoiu a fost directorul SIE în perioada octombrie 2006 – martie 2007, funcție în care a venit din postura de consilier prezidențial al lui Traian Băsescu. A trebuit să demisioneze în urma scandalului generat de faptul că Serviciul ar deține aparatură de înregistrări, lucru interzis de lege, fiind permis doar celor de la SRI. Ulterior, Săftoiu s-a întors la profesia de jurnalist devenind un critic fervent al lui Băsescu. Tot PNL l-a recuperat propunându-l în 2012 ca membru în Consiliul de Administrație al TVR, ceea ce a generat proteste din partea unor angajați ai televiziunii publice.

În momentul de față, Claudiu Săftoiu este director general la Editura Didactică și Pedagogică, iar pe plan politic este prim-vicepreședinte al organizației PNL – Sector 2, condusă de fostul ministru al Educației Monica Anisie, și consilier local la primăria acestui sector.

PSD a ținut la distanță foștii șefi de servicii

Spre deosebire de PNL, PSD a fost mai reținut în a rechema în partid oamenii pe care i-a trimis să conducă serviciile secrete. Primul director al SRI (1990-1997), Virgil Măgureanu, nu a fost rechemat în partid după ce a fost înlocuit de președintele Emil Constantinescu. Măgureanu a înființat un partid efemer, Partidul Național Român, iar apoi a dus o viață retrasă. O situație similară este și cazul lui Radu Timofte care a fost parlamentar FSN, apoi PDSR și PSD din 1990 până în 2001, când a devenit șeful SRI. Timofte a trebuit să demisioneze în iulie 2006, după fuga din țară a lui Omar Hayssam, moment care a reprezentat ieșirea definitivă din viața publică.

George Maior, director al SRI între 2006 și 2015, era senator PSD în momentul numirii sale de către Traian Băsescu, însă în timp a căpătat o reputație sulfuroasă printre social-democrați, mai ales în perioada lui Liviu Dragnea, când suspectau că „statul paralel” le-a infiltrat partidul. În consecință, Maior nu a mai avut posibilitatea reluării carierei politice cu ajutorul PSD, dar nu s-a orientat nici către partidul președintelui Iohannis, PNL. I-a rămas cariera diplomatică pe care a început-o în forță, ca ambasador în SUA (2015-2021), după care a fost mutat în Iordania, iar din acest an în Yemen.

Singurul social-democrat care s-a reîntors în PSD după ce a condus un serviciu secret – SIE, în 1992-1997 – a fost Ioan Talpeș. Însă și acesta a făcut-o mai mult prin prisma relației personale cu președintele Ion Iliescu care l-a numit ambasador în Bulgaria și apoi drept consilier personal în perioada 1999-2000 când Iliescu își pregătea candidatura pentru al treilea mandat. După ce l-a obținut, l-a adus pe Talpeș la Cotroceni numindu-l șeful Administrației Prezidențiale. La alegerile din 2004 a fost ales senator PSD, însă a demisionat din partid în 2006. Un mai târziu a înființat Uniunea Populară Social-Creștină. Partidul a fost absorbit de PDL, iar în 2008 Talpeș a candidat, fără succes, pentru un mandat de senator din partea acestui partid, moment care a constituit totodată finalul carierei sale politice.