Life

“Poarta Iadului” din România. Locul misterios unde smârcurile înghit tot ce se apropie de ele

Locul misterios din țara noastră numit ”Poarta Iadului”. În această zonă, smârcurile înghit tot ceea ce se apropie. Unde se află?
10.07.2023 | 12:41
Poarta Iadului din Romania Locul misterios unde smarcurile inghit tot ce se apropie de ele
Ce pun bătrânii despre acest loc? Sursa foto: Adevărul, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

În România sunt multe locuri misterioase, caracterizate de legende ce stârnesc fiori. Sunt oameni care și-au pierdut viața în mod subit după ce le-au vizitat. O zonă din țară a fost numită ”Poarta Iadului”, după ce s-a văzut că smârcurile înghit tot ce se apropie.

”Poarta Iadului” din România. Smârcurile înghit orice

În partea nordică a României găsim o pădure pe care mulți locuitori o evită. Aici s-au descoperit gropi noroioase, care te trag în jos odată ce le calci și din care nu mai poți ieși. Ar fi fără fund, iar bătrânii au răspândit ideea că ies demoni din smârcuri și-i fac pe oameni să-și piardă mințile.

ADVERTISEMENT

În satul Cerbu din Comuna Copălău, găsim pădurea Buduhal, de care este legată una dintre cele mai înspăimântătoare povești. Chiar și oamenii care nu cred în ea tot evită de teamă partea în care se află smârcurile sau chiar pădurea. Ce variantă au specialiștii?

Bătrânii cunosc foarte bine situația. Își aduc aminte despre formarea smârcurilor, cum erau să-și piardă animalele în ele și cum bolboroseau. Unii dintre ei chiar au testat adâncimea gropilor cu obiecte foarte lungi și au ajuns la concluzia că sunt nemărginite.

ADVERTISEMENT

 ” (…) Prin 1946 a mai apărut un smârc, de această dată la ieşirea din pădure. Era un pământ vânăt şi care bolborosea. Era să pierd o oaie în el. Oamenilor le era frică de ele. Mie nu. Dar mă păzeam de ele, erau periculoase, mâloase şi adânci. Pe vremea CAP-ului erau deja trei smârcuri pe câmp, nou apărute, pe lângă cel din pădure. Şi bolboroseau la început. Un inginer m-a pus odată să măsor smârcul. Am luat o prăjină lungă din pădure şi am băgat-o toată în el. Nici urmă de fund”, a spus nea’ Aurel pentru Adevărul.

Același bătrân a rememorat clipa când un coleg de la CAP a vrut să toarne ciment peste smârcuri sau să le niveleze. În pofida avertismentelor bătrânilor, tânărul s-a încăpățânat să-și facă treaba, dar nu a reușit căci de îndată buldozerul a început să i se ”scufunde”.

ADVERTISEMENT

Cu greu l-au salvat ceilalți oameni pe tânăr și cu greu s-a scos și buldozerul. Alexandru Bălăucă a relatat pentru aceeași sursă cum diferiți specialiști veneau în anii ’80 la smârcuri, în speranța că vor găsi țiței. Doar apă și nămol au descoperit și nici de urma fundului gropilor nu au dat.

Varianta oamenilor de știință

Experții au analizat și ei situația din pădurea Buduhal și au o altă variantă. Din punctul lor de vedere, este vorba despre niște vulcani noroioși, care nu mai sunt activi, dar sunt puțin cunoscuți. Aceștia s-ar fi format prin acumularea de gaze.

ADVERTISEMENT

”Ieşirea gazelor din subsol la suprafaţă determină deplasarea apei din adâncime şi antrenarea particolelor argiloase şi nisipoase din straturile de rocă. Rezultă un noroi, mai mult sau mai puţin vâscos, care se ridică prin crăpăturile ce taie straturile şi care, odată ajuns la suprafaţă, se revarsă creînd în timp un relief specific”, sunt vorbele lui Mihai Poclid, din ”Monografia geografică a județului Botoșani”.

În 1975, oameni de știință din Iași au concluzionat că smârcurile s-au format în urmă cu peste 3.000 de ani. Printre toate acestea, aflați și că în perioada comunistă vulcanii noroioși din pădurea Buduhal erau considerați monumente ale naturii.

ADVERTISEMENT