Politicienii implicați în jefuirea companiilor de energie: de la „băieții deștepți” la transformatoarele din anii ’70. Cine a ajuns în spatele gratiilor și cine a rămas cu banii

De la „băieții deștepți” de la începutul anilor 2000 și până în ziua de astăzi nume grele din politica românească au fost implicate în dosarele de corupție din sectorul energetic.

Hidroelectrica și „băieții deștepți din energie”

Povestea „băieților deștepți din energie” ascunde în spate unul dintre cele mai mari jafuri din România post-decembristă, depășit poate doar de devalorizarea Bancorex din anii 90. Poate cel mai celebru dintre „băieții deștepți” este Bogdan Buzăianu, cel care s-a lansat în afaceri în 1993, la vârsta de 25 de ani când era student în Elveția, și una dintre firmele sale, Energy Holding. În anul 2005, rechizitoriul DIICOT în cazul contractelor preferențiale încheiate de firmele din energie cu Hidroelectrica menționa că „cel mai important contract bilateral încheiat între Hidroelectrica și Energy Holding fără respectarea reglementărilor ANRE” încheiat în 2004 pe o perioadă de 10 ani depășea 1% din PIB-ul României.

Legăturile lui Buzăianu cu mediul politic încep însă înainte de anii 2000, cu trei ani înainte una din firmele sale primind în condiții suspecte un contract pentru retehnologizarea hidrocentralei Porțile de Fier I, presa speculând cu privire la relațiile apropiate pe care acesta le avea atunci cu ministrul industriilor, Călin Popescu Tăriceanu. Câțiva ani mai târziu, aceeași firmă primește prin încredințare directă contractul pentru modernizarea hidrocentralei Porțile de Fier II, iar în ciuda acuzațiilor că prețul era umflat cu câteva zeci de milioane de euro, noul ministru al industriilor, Dan Ioan Popescu, justifica măsura pe motivul urgenței. Liderul PSD nu era altcineva decât finul lui Bogdan Buzăianu.

Aceasta este și perioada în care firmele lui Buzăianu și ale celorlalți băieți deștepți beneficiază de contractele preferențiale cu Hidroelectrica, prin care achiziționau energie sub prețul pieței și o revindeau apoi. Jaful din energie este oprit abia în 2012, atunci când la presiunile Comisiei Europene Guvernul Ponta este forțat să numească un administrator special care bagă Hidroelectrica în insolvență, singura modalitate de a anula contractele cu „băieții deștepți”. Abia în 2016 Hidroelectrica iese din insolvență și imediat anunță profituri record. În evaluarea făcută la preluarea companiei, administratorul Remus Borza spunea că pierderile suferite de Hidroelectrica de pe urma acestor contracte preferențiale se ridică la 1,1 miliarde de euro.  O investigația a Comisiei Europene declanșată în 2012 asupra acelorași contracte între 2007 și 2011 estima pierderile statului român la circa 200 de milioane de euro pe an.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Cine sunt politicienii care au favorizat aceste contracte timp de un deceniu? Fostul președinte, cel care a inventat sintagma „băieții deștepți” și cel care a făcut din acest subiect unul de campanie electorală a susținut că aceste contracte au fost prelungite de către toți miniștrii energiei, începând cu Dan Ioan Popescu. „Varujan Vosganian le-a prelungit din 2008 până în 2014 și dl Adriean Videanu le-a mai prelungit încă o dată, modificând însă condițiile de plata (…) până în 2018”, a spus fostul președinte.

Totuși, singurul politician care a fost condamnat în acest dosar a fost fostul ministru al economiei, Codruț Șereș, condamnat în 2016 la patru ani de închisoare pentru infracțiunile de complot și subminare a economiei naționale, după ce ar fi ascuns activitățile ilegale ale conducerii Hidroelectrică. Prejudiciul din acest dosar în care au fost condamnați și mai mulți foști directori ai companiei a fost estimat de procurorii DIICOT la 165 de milioane de dolari.

Celelalte dosare ce vizau beneficiarii acestor contracte avantajoase, precum Buzăianu, Dan Voiculescu (Grivco a fost una din companiile care a primit energie în mod preferențial) sau Gheorghe Ștefan, dar și politicienii care i-au susținut, precum Dan Ioan Popescu, au fost clasate de către DNA în iulie 2018. Parchetul anticorupție a precizat că au fost desfășurate cercetări vizând 32 de persoane, însă dosarul a fost clasat ca urmare deciziei CCR de dezincriminare parțială a abuzului în serviciu. În acel an, Centru pentru Investigații Media scria că statul român nu a recuperat din acest dosar decât 440.000 de euro, în condițiile în care prejudiciul total fusese estimat la peste 100 de milioane de euro, și doar expertiza acestui prejudiciu costase 800.000 de euro.

Din aceste dosare pe rolul instanțelor a mai rămas doar dosarul Elena Udrea-Hidroelectrica, dosar în care fostul ministru al dezvoltării este acuzat că ar fi primit în 2011 de la Bogdan Buzăianu o geantă cu 3,8 milioane de euro cash și acțiuni în valoare de 900.000 de euro la EVZ. DNA a susținut că Udrea i-a cerut acestuia o mită de 5 milioane de euro pentru a-l scăpa de dosarul de la DIICOT, parchetul condus de prietena ei apropiată, Alina Bica. Buzăianu a scăpat de acuzații după ce a denunțat-o pe Elena Udrea în acest dosar, iar fostul ministru a fost condamnată la 8 ani de închisoare pe fond. Acum procesul se află la ultimele termene, iar după decizia CCR privind prescripția și modul în care a fost extrădată din Bulgaria, Elena Udrea are șanse să scape de acuzații în acest dosar.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Liderii PDL de la acea vreme, Vasile Blaga sau Emil Boc audiați la DNA, au negat că ar avea cunoștințe cu privire la achiziția publicației EVZ pentru a ajuta partidul. Buzăianu a părăsit de mult România, renunțând și la cetățenia română după ce a primit-o pe cea elvețiană, iar firma sa Energy Holding este de ani buni în insolvență, cu datorii de milioane de lei după ce la începutul anilor 2000 anunța profituri de sute de milioane de euro. În declarația de martor dată în dosarul Udrea-Hidroelectrica, acesta a relatat cum i-a dat Elenei Udrea peste 2,5 milioane de euro pentru ca Traian Băsescu, Emil Boc dar și Udrea să înceteze atacurile la adresa companiei sale care era atacată zilnic de fostul președinte.

„Astăzi, toți avem o probleme cu creșterea prețului la energie. Atunci eram vinovatul de serviciu. S-a creat o marotă în care partidul de guvernare lovea permanent în băieții deștepți din Energie, pe motiv că ei cumpărau ieftin de la Hidroelectrica și vindeau scump. Atacurile vizau riscul de denunțare unilaterală a contractelor de vânzare energie dintre Hidroelectrica și Energy Holding. (Doream) să nu mai existe niciun atac media din partea doamnei Udrea, a PDL, inclusiv a domnului Băsescu la adresa Energy Holding. Prin due dilligence-ul legal și financiar compania nu avea nicio problema, stătea foarte bine. Singura problema era problema de imagine”, a declarat în fața judecătorilor Bogdan Buzăianu, audiat în decembrie 2021 în acest dosar, potrivit Ziare.com.

Adrean Videanu și dosarul Romgaz-Interagro

Un alt dosar cu greutate din energie este cel în care fostul ministru al economiei, Adrean Videanu, în prezent retras din politică ca prosper om de afaceri, și miliardarul Ioan Niculae sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat prin care SNGN Romgaz, unitate de interes național, ar fi acordat discounturi comerciale substanțiale firmei Interagro. Prejudiciul estimat în acest dosar este de 300 de milioane de dolari. „S-a reținut că scopul asumat al grupării infracționale inițiate, constituite si coordonate de către inculpatul Ioan Niculae, reprezentant al persoanei juridice inculpate SC INTERAGRO SA, a fost obținerea ilegala a unor mari cantități de gaze naturale, cu precădere din producția internă la prețuri cu mult mai mici decât cele practicate de SNGN ROMGAZ S.A. cu ceilalți parteneri de afaceri, delapidând partea civilă ROMGAZ S.A”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Dosarul se apropie de final pe fond, la finalul acestei luni fiind programate ultimele termene, asta după ce a stat trei ani în faza de cameră preliminară. Martorii au declarat în cadrul acestui proces că au înțeles că a existat „o voință politică” pentru acordarea acestui ajutor de stat. Trebuie menționat că procurorii au dorit să-l acuze și pe fostul ministru Varujan Vosganian în același dosar însă acuzațiile la adresa sa au fost clasate după ce parlamentarii au refuzat ridicarea imunității acestuia. Episodul din 2013, atunci când Vosganian a venit cu mir și a lăcrimat în Parlament, a rămas în istoria populară.

Dan Șova și dosarul CET Govora

La finalul anului trecut, fostul ministru și senator PSD, Dan Șova a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora, o pedeapsă cu un an mai mare decât a fostului director, condamnat la trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Fostul senator PSD a fost găsit vinovat pentru faptul că ar fi primit circa 100.000 de euro pentru a-l convinge pe directorul CET Govora să încheie o serie de contracte de asistență juridică în valoare de 10.000 de dolari pe lună. Prejudiciul total în acest dosar a fost estimat la 1,3 milioane de lei, suma totală decontată cu o frecvenţă lunară. O parte din acești bani, 60.000 de euro, ar fi ajuns la Dan Șova ulterior sub forma unui comision încasat de la firma de avocatură.

Trebuie menționat că decizia Curții de Apel București în acest dosar este în primă instanță, însă dosarul a mai fost judecat o dată la Curtea Supremă, atunci când Șova a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare. Dosarul s-a reluat de la zero ca urmare a deciziei CCR cu privire la modul de compunere a completurilor de trei judecători.

Cătălin Voicu, fostul greu PSD

Un alt nume greu asociat cu prejudiciile din energie este cel al fostului deputat PSD, Cătălin Voicu. Fost adjunct al procurorului general al României înainte de 1989, și ofițer SPP după Revoluție, unde a fost avansat doar de către Ion Iliescu, până când a ajuns în cadrul CSAT. De altfel, între 2000 și 2004 acesta a fost consilierul lui Iliescu pe probleme de securitate națională.

Tocmai pentru trafic de influență comis în această perioadă a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare în anul 2018, procurorii DNA susținând că fostul greu PSD și-ar fi folosit influența pentru a determina societatea de stat Electrica SA să achiziționeze echipament de protecție inutil la un preț supraevaluat de 1,6 milioane de euro. Judecătorii au decis însă că fapta era concurentă cu cea pentru care fusese condamnat în 2012 la șapte ani de închisoare astfel că magistrații i-au impus executarea pedepsei mai mari. În 2016 acesta fusese deja eliberat din închisoare, așa că nu a mai făcut nicio zi de pușcărie.

Fost șef ANRE

Un alt dosar ciudat de corupție în domeniul energiei este cel al fostului șef ANRE în perioada 2007-2008, Olosz Gergely, acuzat de procurorii DNA de trafic de influență. Potrivit magistraților, în anul 2010, în perioada în care era deputat din partea UDMR în Parlamentul României acesta ar fi pretins și primit peste jumătate de milion de euro și alți 400.000 de lei pentru a ajuta un grup de firme să obțină energie la prețuri avantajoase.

Olosz Gergely a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare de către Instanța Supremă în 2018, însă nu a executat nicio zi de pușcărie pentru că a fugit din țară. Pe baza unui mandat european de arestare, acesta este reținut un an mai târziu în Ungaria, însă autoritățile române nu reușesc să trimită documentele necesare extrădării acestuia. După câteva luni în care a stat sub supravegherea autorităților maghiare cu brățară electronică, acesta este lăsat în libertate, iar în martie 2022 a devenit directorul firmei de îmbuteliere a apei minerale Vis Vitalis.

Relu Fenechiu și dosarul „Transformatorul”

Fostul ministru liberal al transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat a fost condamnat în anul 2014 la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”, dosar în care a fost acuzat că a prejudiciat cu 7,5 milioane de lei societatea Electrica Moldova. Potrivit procurorilor, între anii 2002 și 2005, prin firmele sale, acesta ar fi cumpărat transformatoare vechi din anii ’70 și pe care le-a vândut ulterior ca noi către societatea de stat. „Electrica Moldova a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 lei, fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc și reprezintă achiziții nejustificate”, au susținut procurorii DNA.

Fostul liberal s-a apărat atunci spunând că afacerea nu a avut nimic ilegal. „Eu sunt om de afaceri. Dacă cumpărătorul este mulțumit de marfa pe care o primește, ce pot eu să spun? Din momentul în care se semnează recepția mărfii, eu nu mai răspund de nimic, în afară de cazul în care produsul se află în garanție. Acestea sunt legile comerciale. De asemenea, cine spune că transformatoarele nu sunt bune? Din câte am înțeles, ei le mai au pe stoc, doar că nu le folosesc, sau au folosit o parte dintre ele”, a declarat Relu Fenechiu la momentul trimiterii în judecată. Eliberat condiționat după trei ani, fostul ministru liberal a plătit doar 4.500 de lei din totalul prejudiciului de peste șapte milioane de lei.

Toate aceste dosare de corupție alături de alte câteva zeci în care au fost deferiți justiției numeroși directori din companiile de stat reprezintă o parte a explicației pentru faptul că în ultimii trei ani România a devenit un stat importator de energie. În urmă cu mai bine de șapte ani, organizația non-guvernamentală EFOR realiza un studiu în care aduna prejudiciile din mai multe dosare de corupție, nu doar cele cu politicieni, și arăta că pentru fiecare gospodărie din țară costul de energie impus era de circa 750 de lei în acel an.