Pot fi trași la răspundere Israel și Hamas pentru crime împotriva civililor? Dreptul umanitar și realitatea crudă a războiului

Dreptul internațional umanitar – dreptul conflictelor armate – urmărește să limiteze modul în care sunt purtate războaiele. Este conceput pentru a proteja persoanele necombatante și pentru a limita mijloacele de război. Pe măsură ce fiecare oră aduce vești despre noi orori în conflictul dintre Israel și Hamas, ce rol ar trebui să joace dreptul internațional? Și are acesta capacitatea de a limita comportamentul beligeranților?

Un coșmar umanitar

La 7 octombrie, gruparea militantă Hamas a lansat mii de rachete împotriva Israelului înainte de un atac terestru. Militanții au ucis peste 1.400 de persoane și au rănit alte 3.400 în orașe și kibuțuri din sudul Israelului. A fost cea mai neagră zi pentru poporul evreu de la Holocaust încoace.

Cei mai mulți dintre cei uciși erau civili, inclusiv mulți copii care au fost împușcați, aruncați în aer sau arși de vii. Sute de tineri au fost, de asemenea, masacrați la un festival de muzică, iar Hamas a luat aproximativ 200 de ostatici în Gaza. Israelul a răspuns la acest atac cu atacuri aeriene, care au ucis până în prezent cel puțin 4.000 de persoane în Gaza și au rănit alte mii. Marea majoritate a acestor victime sunt civili palestinieni.

De asemenea, Israelul a mobilizat rapid aproximativ 360.000 de rezerviști pentru a se pregăti pentru o ofensivă terestră anticipată asupra Fâșiei Gaza. În ultimele zile, o explozie la un spital din Gaza a ucis sute de persoane, inclusiv pacienți și persoane strămutate care căutau refugiu. Hamas și mai multe state arabe au acuzat Israelul pentru atac, în timp ce Israelul a dat vina pe Jihadul Islamic Palestinian.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Situația din Gaza este dezastruoasă pentru persoanele cu nevoi urgente, inclusiv pentru 5.000 de femei care urmează să nască în această lună și pentru nou-născuții ale căror familii nu găsesc apă potabilă pentru a pregăti lapte praf. Între timp, Israelul a întrerupt aprovizionarea cu apă, electricitate și combustibil în Gaza și a ordonat un asediu total al teritoriului. De asemenea, Israelul a ordonat locuitorilor din nordul Gaza să plece spre sud. Agențiile umanitare nu au reușit să furnizeze asistența umanitară de care au nevoie disperată civilii, prin punctul de trecere a frontierei cu Egiptul.

„Ceea ce ne așteaptă este dincolo de cuvinte”

Înainte de această ultimă escaladare îngrozitoare, Gaza era deja cuprinsă de o criză umanitară. Léo Cans, șeful de misiune al organizației Medici fără Frontiere în Palestina, a declarat că spitalele sunt copleșite și că sute de oameni vor muri dacă nu se restabilește energia electrică. „Acest lucru este cunoscut și ar putea fi prevenit doar lăsând combustibilul și proviziile să intre în Gaza. Ceea ce ne așteaptă este dincolo de cuvinte (…) la capătul drumului este un zid mare, iar acest zid mare este plin până sus de oameni morți”, a declarat el.

Dreptul internațional umanitar este un drept pragmatic. Existența sa recunoaște caracterul inevitabil al conflictelor armate și urmărește să atenueze impactul războiului asupra oamenilor. Dreptul internațional umanitar nu este, în sine, preocupat de justificarea motivelor pentru care combatanții se angajează în război. Acesta se aplică chiar și în situațiile în care un stat are dreptul de a acționa în legitimă apărare în temeiul dreptului internațional mai larg, notează The Conversation.

Distincția dintre civili și combatanți

Asistăm la încălcări flagrante ale principiilor fundamentale ale dreptului umanitar în acest conflict. Iată câteva exemple: Atacurile sunt considerate ilegale dacă sunt îndreptate în mod specific împotriva civililor. Dacă sunt lansate fără discriminare, fără a face distincție între civili și combatanți Sau sunt îndreptate împotriva unor ținte militare, dar se anticipează că vor cauza civililor prejudicii disproporționate față de avantajul militar urmărit.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Este ilegal să fie dus un război într-un mod care provoacă suferințe inutile. Atacurile care vizează civili sunt în mod fundamental inutile și, prin urmare, ilegale. Cea de-a patra Convenție de la Geneva interzice pedepsele colective: nici o persoană protejată nu poate fi pedepsită pentru o infracțiune pe care nu a comis-o personal. Pedepsele colective și, de asemenea, toate măsurile de intimidare sau de terorism sunt interzise.

Această interdicție reflectă ideea de răspundere penală individuală din dreptul penal internațional. Urmărirea penală pentru încălcări ale dreptului umanitar este îndreptată împotriva persoanelor a căror responsabilitate poate fi dovedită, mai degrabă decât împotriva statelor sau a populațiilor. Articolul 3 comun al Convențiilor de la Geneva prevede o protecție umană pentru toate persoanele aflate în mâinile inamicului. Acesta interzice crima și luarea de ostatici. De asemenea, impune furnizarea de asistență umanitară tuturor persoanelor, fără deosebire.

Se poate spune că Israelul este de facto o putere ocupantă a Fâșiei Gaza, deoarece deține un nivel atât de ridicat de control asupra vieții oamenilor. De exemplu, are capacitatea de a întrerupe furnizarea de servicii esențiale pentru trai. Argumentul că Israelul ocupă Gaza va fi întărit dacă Israelul va lansa o invazie terestră. Ca atare, normele de drept internațional umanitar privind ocupanții sunt, de asemenea, relevante. Acestea includ obligația de a proteja civilii de atacuri și de a le respecta drepturile omului.

Hamas, actor non-statal greu de tras la răspundere

Dreptul umanitar internațional se aplică tuturor combatanților, indiferent dacă sunt actori statali sau nestatali. Experții independenți ai ONU afirmă că Hamas a comis în mod clar crime de război, inclusiv uciderea și luarea ca ostatici a civililor israelieni. De asemenea, Hamas a pus civilii palestinieni în pericol, spunându-le să nu se deplaseze în sudul Fâșiei Gaza, așa cum a ordonat Israelul. Gruparea islamistă are de altfel o lungă istorie de utilizare a civililor ca scuturi umane, ca instrument strategic în conflictele cu Israelul.

Cu toate acestea, tragerea la răspundere a Hamas pentru încălcarea dreptului umanitar internațional este foarte dificilă. În calitate de actor non-statal, Hamas nu este membru al unor forumuri precum Organizația Națiunilor Unite, unde se poate exercita presiune asupra statelor membre. În cazul în care militanții Hamas individuali sunt reținuți, aceștia ar putea fi acuzați de crime de război și judecați în instanțele israeliene sau la Curtea Penală Internațională. Chiar dacă Hamas este un actor non-statal, Palestina a acceptat jurisdicția curții.

De fapt, Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind presupusele crime de război din Palestina în 2021. Actualul conflict din Gaza s-ar încadra în mandatul curții și ar putea să o determine să direcționeze o energie mai mare către această anchetă în curs de desfășurare. Procurorul-șef al instanței, Karim Khan, a declarat la 13 octombrie: „Avem jurisdicție pentru orice infracțiuni prevăzute în Statutul de la Roma (…) comise de palestinieni în Israel și, de asemenea, avem o jurisdicție clară pentru orice infracțiuni comise de forțele israeliene în Palestina”.

Israel și dreptul umanitar

Israelul și aliații săi au, de asemenea, o relație complexă cu dreptul umanitar internațional. O problemă cheie este dreptul Israelului la autoapărare ca răspuns la atacul din 7 octombrie al Hamas. Dreptul internațional confirmă faptul că un stat poate folosi forța pentru a se apăra ca răspuns la un atac armat. Israelul, Statele Unite și alți aliați susțin că atacul Hamas a declanșat dreptul statului evreu la autoapărare.

Dar trebuie făcută o distincție între dreptul unui stat la autoapărare și ceea ce permite acest drept, în sensul modului în care se desfășoară războiul. De exemplu, experții independenți ai ONU au condamnat „atacurile militare nediscriminatorii” ale Israelului împotriva civililor palestinieni: „acest lucru echivalează cu o pedeapsă colectivă. Nu există nici o justificare pentru violențele care vizează fără discernământ civili nevinovați, fie că sunt comise de Hamas sau de forțele israeliene. Acest lucru este absolut interzis de dreptul internațional și constituie o crimă de război”.

Nici Israelul și nici Statele Unite nu sunt părți la Curtea Penală Internațională. Nici unul dintre cele două state nu ar accepta jurisdicția Curții asupra propriilor cetățeni. Iar Statele Unite au condamnat decizia curții de a deschide o anchetă privind presupusele crime de război din Palestina. Cu timpul, instanța ar putea încerca să îi tragă la răspundere pe cetățenii israelieni pentru crime de război, dar capacitatea sa de a face acest lucru pare foarte limitată.

Doar vorbe la Națiunile Unite

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut o încetare imediată a focului. El a declarat că nemulțumirile poporului palestinian după mai mult de 50 de ani de ocupație nu „justifică actele de teroare comise de Hamas”. Și a mai spus că atacul Hamas din 7 octombrie nu „justifică pedeapsa colectivă a poporului Palestinian”.

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat, de asemenea, toate părțile că încălcările dreptului umanitar vor avea consecințe, iar cei care comit crime de război vor fi trași la răspundere. Însă Consiliul de Securitate al ONU, care este însărcinat cu menținerea păcii și securității internaționale, nu a ajuns încă la un acord asupra unei declarații privind conflictul.

Dezbaterea din cadrul consiliului de la ultima escaladare a acestui conflict îndeungat demonstrează falii diplomatice profunde între principalii actori globali și părțile beligerante. În acest moment, o realitate tristă este că dreptul internațional și instituțiile globale nu pot face mare lucru pentru a limita acțiunile combatanților din ambele tabere sau pentru a oferi asistență milioanelor de oameni afectați.

Teritoriile ocupate

Potrivit expertului în drept internaţional Francois Dubuisson (Universitatea Liberă din Bruxelles) trebuie amintit faptul că dreptul internațional este obligatoriu pentru diferitele părți implicate în conflict. Acest drept internațional stabilește în mod clar că Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est sunt teritorii palestiniene ocupate și că trebuie să se aplice acolo cea de-a patra Convenție de la Geneva (referitoare la protecția persoanelor civile în timp de război) și principiile consacrate în Regulamentele de la Haga din 1907, care stabilesc ceea ce se numește dreptul de ocupație.

Acest lucru ridică imediat problema compatibilității cu dreptul internațional a unei serii de măsuri adoptate de Israel în aceste teritorii. Această problemă a fost mult timp subiectul unor discuții și dezbateri aprinse. Guvernul israelian se străduiește să demonstreze că gestionarea acestor teritorii nu contravine dreptului internațional. Pentru a face acest lucru, statul evreu invocă în mod tradițional imperative de securitate, în detrimentul drepturilor civililor palestinieni, sau argumente istorice.

Atunci când sunt luate decizii precum înființarea de colonii în aceste teritorii, Israelul susține că dreptul internațional îi permite să facă acest lucru, bazându-se în special pe propria interpretare a dispozițiilor celei de-a patra Convenții de la Geneva – interpretări care sunt contestate în mod regulat de rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite și de Curtea Internațională de Justiție, care afirmă în mod clar că coloniile israeliene reprezintă încălcări ale dreptului internațional.

Crimele de război ale islamiștilor

Din punctul de vedere al dreptului internațional umanitar, cum poate fi descris atacul Hamas și răspunsul Israelului? Hamas invocă rezistența la ocupație. Dreptul internațional prevede că un popor aflat sub ocupație are dreptul de a se opune acesteia, spune expertul. Dar această rezistență trebuie să se încadreze în limitele autorizate de dreptul internațional.

„Și este clar că ceea ce a făcut Hamas la 7-8 octombrie a fost o încălcare flagrantă a tuturor normelor de bază ale dreptului internațional, care interzic în special țintirea directă a civililor – și totuși, operațiunea Hamas a vizat în principal civili. Fie că a fost vorba de lansarea de rachete fără discriminare în zone civile, de uciderea în masă a civililor sau de luarea de ostatici. Toate acestea constituie crime de război și chiar crime împotriva umanității, având în vedere amploarea atacului asupra civililor israelieni, crime care sunt prevăzute în Statutul Curții Penale Internaționale”.

Asediul Gaza, legal-ilegal

În ceea ce privește Israelul, acesta are, în mod firesc, dreptul de a lua măsurile, inclusiv măsuri militare, necesare pentru a asigura protecția populației sale și, prin urmare, pentru a opri atacurile Hamas. Acest drept este recunoscut de legea ocupației și de dreptul conflictului armat. Dar, și în acest caz, acțiunea sa trebuie să rămână în limitele specificate de dreptul internațional, care interzice loviturile care vizează ținte și populații civile sau care au efecte disproporționate între beneficiile militare și efectele asupra civililor.

„În ceea ce privește asediul asupra Fâșiei Gaza, trebuie subliniat faptul că nu există nici o normă specifică în dreptul internațional care să interzică un asediu ca atare. Dar efectele unui asediu pot deveni foarte repede ilegale. Atunci când se taie aprovizionarea cu apă și electricitate, precum și cu alimente și benzină, pe lângă blocada militară care este deja în vigoare de ani de zile, aceasta poate avea foarte repede efecte dăunătoare care contravin dreptului umanitar și drepturilor omului”, afirmă Francois Dubuisson.