Povestea averii uriașe moștenite de Răzvan Theodorescu. Ce sentință a dat tribunalul cu câteva zile înainte ca fostul ministru să moară

Răzvan Theodorescu a decedat pe 6 februarie, la 83 de ani, și a fost înmormântat miercuri, la Cimitirul Bellu din București. De formație istoric de artă, Răzvan Theodorescu a fost ministru al Culturii, între 2000 și 2004, a ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române, din 2018 și până la moarte, a fost senator din partea PSD, între 2000 și 2008, dar și președinte al Radioteleviziunii Române, la începutul anilor ’90.

Răzvan Theodorescu a moștenit 90 hectare de teren la Bârjoveni

Numele lui Răzvan Theodorescu apare, conform informațiilor de pe platforma portal.just.ro, consultate de FANATIK, într-un proces derulat la Tribunalul Neamț, calitatea sa în dosarul al cărui obiect este „fond funciar – nulitate absolută hotărâre” fiind aceea de intimat intervenient. Intimatul este partea în proces care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac, iar intervenient este persoana care intervine în proces pentru a-și apăra un drept propriu sau pentru a sprijini apărarea altuia.

Stadiul procesului este de apel, iar calitatea de apelant reclamant o are Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni. Pe 26 ianuarie 2023, cu câteva zile înainte ca Răzvan Theodorescu să moară, judecătorii au decis: „Admite apelurile declarate de reclamanta Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Secuieni, pârâţii B. R. şi E. N. şi intervenienta Academia de Şriinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Sişeşti” împotriva sentinței civile nr. 1091 din data de 20.05.2021, pronunţată de Judecătoria Roman. Anulează în totalitate sentinţa apelată şi în consecinţă: Trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Definitivă”.

Practic, dosarul a fost retrimis la Judecătoria Roman, acolo unde începuse procesul, pe 8 februarie 2017, obiectul dosarului fiind “acțiune în constatare – nulitate absolută hotărâre”. “Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, invocate de către pârâta Comisia Județeană Neamț pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate privată asupra terenurilor și excepția inadmisibilității formulării cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâta Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Secuieni, ca neîntemeiat”, au decis judecătorii pe 20 mai 2021, la patru ani de la începerea procesului.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Secuieni a făcut apel, iar dosarul a foat mutat la Tribunalul Neamț, care a dat verdictul din 26 ianuarie 2023. Miza dosarului o reprezintă mai multe terenuri din județul Neamț, toți pârâții din proces fiind moștenitori ai foștilor moșieri. În aceeași situație se afla și Răzvan Theodorescu căruia, în 2005, i-a fost retrocedată o suprafață totală de 90,5 hectare de teren în satul Bârjoveni din comuna Secuieni.

Răzvan Theodorescu a avut un conac de 400 metri pătrați

“În primul rând, este o recuperare sentimentală, pentru că aceste terenuri au fost în proprietatea familiei din secolul 19, iar mama mea a dorit să reintru în posesia pământului. Fiul meu, ca avocat, s-a bătut ca un leu și am obținut actele de proprietate. Pe aceste locuri a locuit un strămoș al meu, Melchisedec Ștefănescu, cel mai important episcop al Romanului și ministru al Cultelor. Voi lucra terenul în arendă și îmi voi menține rădăcinile istorice de familie”, a declarat Răzvan Theodorescu pentru “Ziarul de Roman”.

Repunerea în drepturi a urmașilor foștilor moșieri s-a făcut printr-o hotărâre de guvern din 2004, care prevedea trecerea unor suprafețe de teren din domeniul public în domeniul privat. Pe vremea comunismului, acestea au fost administrate de IAS-uri sau de Stațiuni de Cercetare, cum este cea de la Secuieni, care a administrat aproximativ 1.800 de hectare de teren, iar pentru unele terenuri s-a bătut în instanță, ca în cazul procesului în care a fost implicat și Răzvan Theodorescu.

În 2008, când și-a încheiat mandatul de senator, Răzvan Theodorescu a completat declarația de avere, din care reiese că deținea 50 de hectare de teren agricol la Ruginoasa (județul Iași), 100 de hectare la Secuieni (județul Neamț), 10 hectare teren și 10 hectare pădure la Mărgineni (județul Neamț). Theodorescu mai deținea și un conac la Bârjoveni, dobândit în 2003 prin moștenire, care avea o suprafață de 400 metri pătrați și o valoare impozabilă de 300 milioane lei.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Răzvan Theodorescu a rămas cu un apartament în București

Răzvan Theodorescu a intrat în posesia terenului de 50 de hectare de la Ruginoasa în anul 2000, care era tot o moștenire de familie. În presa vremii s-a dezvăluit că Theodorescu nu a menționat-o în acte și pe sora sa, Marietta, care locuia în Germania. Ea a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dar legea nu permitea împroprietărirea moștenitorilor cu o suprafață mai mare de 50 de hectare, iar suprafața maximă fusese deja dată în proprietatea fratelui ei. Marietta s-a bătut în instanțe, dar acestea nu i-au recunoscut dreptul de a intra în posesia părții ei de moștenire.

Ultima declarație de avere completată de Răzvan Theodorescu, consultată de FANATIK, datează din 24 mai 2022, aceasta fiind depusă în calitate de vicepreședinte al Academiei Române. La rubrica terenuri nu mai figura nici un bun din cele menționate în declarația din 2008, ceea ce înseamnă că, cel mai probabil, Theodorescu a donat averea celor doi copii ai săi, Ion Vladimir, care a decedat în 2016, și Ilinca.

Pe numele lui Răzvan Theodorescu se mai afla doar un apartament de 118 metri pătrați în București, cumpărat în 1979. Vicepreședintele Academiei Române mai avea tablouri, dobândite între 1977 și 2020, estimate la 5.000 euro. La rubrica veniturilor anuale, Theodorescu a notat că a încasat 117.408 lei (salariu Academia Română), 100.800 lei (pensie), 9.600 lei (plata cu ora Universitatea București), 30.612 lei (indemnizație membru Academia Română) și 74.880 lei (indemnizație merit Academia Română).