Primele decizii luate de Nicolae Ceaușescu după accidentul de la Cernobîl. Ce a devenit obligatoriu de făcut

Primele decizii luate de Nicolae Ceaușescu după accidentul de la Cernobîl s-au lăsat puțin așteptate. În ciuda faptului că românii au aflat cu întârziere despre explozia centralei nucleare, cel mai iubit fiu al poporului, așa cum s-a autoproclamat președintele PCR a dat câteva ordine clare. 

Vă readucem aminte că pe 30 aprilie 1986, după ce norul radioactiv a ajuns înspre partea nordică a continentului, vântul părea să-l îndrepte spre România.

De altfel, acesta a și fost momentul în care liderii Partidului Comunist Român s-au întrunit de urgență. Nicolae Ceaușescu a fost înștiințat la virgulă cu tot ceea ce s-a petrecut.

Primele decizii luate de Nicolae Ceaușescu după accidentul de la Cernobîl din 1986

Marea problemă a fost felul în care Ceaușescu a ales să informeze populația, pentru că anunțul urma să fie făcut chiar de 1 Mai, când mulți români erau la iarbă verde și petreceau ziua liberă. Una din puținele zile libere care existau în acea perioadă.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Pe data de 2 mai 1986, oamenilor li s-a transmis de urgență să spele cât mai bine absolut toate alimentele pe care le consumă. Motivul era unul aproape halucinant pentru acea vreme – acestea puteau fi contaminate.

A început o campanie de informare în mai toate instituțiile statului, iar copiilor li s-a administrat în școli o doză de iod. Conform statisticilor, 10.000 de români la vremea aceea, s-au ales cu cancer tiroidian în urma accidentului de la Cernobîl.

Cu toate acestea, oficial nu a existat nici măcar o moarte în România care să fi avut legătură cu accidentul nuclear de la Cernobîl.

Ce au aflat românii despre tragedia de la Cernobîl

Ministrul Apărării Naţionale, general-colonel Vasile Milea a fost cel care i-a raportat accidentul lui Nicolae Ceaușescu, dar şi măsurile pe care ministerul le luase deja. În informarea trimisă către liderul PCR se arăta că norul radioactiv afectase teritorii ale Finlandei, Suediei, Norvegiei şi nordul Poloniei, dar și unele măsuri luate de sovietici.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Abia după ce liderii PCR au fost de acord, ziarele vremurilor au publicat informaţii despre avaria de la Cernobîl. Au făcut-o însă în interior fără un titlu care să iasă în evidență.

Mai mult de atât, jurnaliștii de atunci s-au folosit de comunicatele agențiilor de presă din Rusia. Acestea au tot apărut în România comunistă până la 15 mai, ultima zi în care ziarele au mai tipărit vreo informație legată de subiect.

Cu toate acestea, autoritățile din România au rămas în gardă. „MAN a luat măsura ca toate unitățile militare prevăzute în sistemul de observare și înștiințare asupra contaminării radioactive să execute din 6 în 6 ore cercetarea de radiație. La ordin, poate executa cercetare aeriană cu cinci elicoptere ce dispun de aparatură dozimetrică”, scria generalul Milea într-un document oficial despre felul în care a fost gestionat accidentul de la Cernobîl

Cum a avut loc accidentul de la Cernobîl

Într-o zi de sâmbătă, 26 aprilie 1986, la 01:23:45 , reactorul nr. 4 a suferit o explozie catastrofală a cazanelor sub presiune de abur din componența acestuia, care a declanșat un incendiu, o serie de explozii adiționale și scurgeri radioactive.

Accidentul de la Cernobîl a injectat în atmosfera terestră de 400 de ori mai mult material radioactiv decât cel de la Fukushima, de câteva ori cantitatea de material radioactiv corespunzătoare bombelor de la Hiroshima și Nagasaki, dar de o miime până la o sutime (în funcție de izotopul evaluat) față de emisiile atmosferice ale testelor nucleare de suprafață a armamentului nuclear testat la nivel mondial până la interzicerea efectuării acestora în atmosferă.

După explozie, un nor uriaș de radiații s-a ridicat la câțiva kilometri în aer, iar apoi a început să se răspândească peste continent. Angajații centralei au fost iradiați cu doze uriașe. Atât de mari încât aparatele de control nu puteau măsura valori de un asemenea nivel.

O parte dintre oameni au murit din cauza exploziei, iar alții, pompieri și militari care au intervenit ulterior, au murit în chinuri în zilele următoare. Abia la 30 de ore de la explozie, sute de autobuze sunt trimise la Pripiat, pentru a-i evacua pe cei peste 50.000 de locuitori.