Profesorii, obligați să-și raporteze colegii care dau meditații. „Ar trebui să fie milițianul de serviciu”

Ministerul Educației a pus în discuție publică un ordin de ministru prin care profesorii ar urma să fie obligați să completeze o declarație de interes pe propria răspundere în care să precizeze orele de meditații pe care le țin în privat. Măsura a stârnit stupoare în rândul profesorilor care acuză mijlocele propuse de către minister pentru realizarea acestui registru, asta în condițiile în care în fiecare unitate de învățământ ar urma să fie desemnat un profesor anume, responsabil cu implementarea acestei măsuri. Sindicatele din educație spun că ministrul trebuie să retragă acest ordin, profesorii nedorind să devină „milițieni de serviciu”.

Ministerul vrea să știe ce meditații fac profesorii

De la 1 ianuarie 2024, profesorii ar urma să fie obligați să depună la școala o declarație de interes pe proprie răspundere în care să declare activitățile de predare, meditațiile și orele de predare în cadrul unor proiecte. Aceste declarații ar urma să fie centralizate la direcțiile județene de învățământ preuniversitar, ce vor înlocui actualele inspectorate școlare. Directorii școlilor și liceelor au obligația să desemneze, la nivelul fiecărei instituții de învățământ, câte un profesor responsabil cu implementarea acestei cerințe: adică să adune declarațiile și să le centralizeze într-un Registru.

Potrivit modelului din anexa ordinului de ministru, profesorii vor trebui să declare, în cazul meditațiilor, unitatea de învățământ la care este înmatriculat elevul, clasa la care învață și data la care se realizează meditațiile. „Declarația de interese se face în scris, pe propria răspundere și cuprinde norma didactică, activitățile de predare, activitățile de pregătire cu elevii – meditații și activitățile didactice desfășurate în cadrul unor proiecte, îndeplinite de cel care o completează”, se arată în ordinul de ministru pus în dezbatere.

Mai mult, documentul în cauză menționează că, la nivelul fiecărei școli, va exista un profesor însărcinat cu implementarea acestei sarcini, care are obligația de a verifica veridicitatea datelor înscrise în declarații. „Responsabilul pentru declarațiile de interese și directorul unității de învățământ au obligația verificării concordanței informațiilor specificate în declarațiile de interese, de către persoanele care au obligația de a le completa, cu informațiile transmise compartimentului resurse umane din cadrul DJIP/DMBIP prin proiectul și planul de încadrare”, se mai arată în ordinul Ligiei Deca.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Sindicatele din educație spun că tocmai modul în care ministerul vrea să implementeze aceste declarații de interese a stârnit opoziția categorică a profesorilor. Liderii sindicatelor au precizat că profesorii nu sunt de acord să preia și rolul de „milițian” în școli. „Este un proiect de ordin contestat, care a generat foarte multă nemulțumire în teritoriu, iar singura soluție pentru minister este să-l retragă și să reînceapă discuțiile la nivelul comisiilor tehnice.

O simplă declarație și un registru la nivelul instituției de învățământ ar fi fost mai mult suficient. Însă, în momentul de față, vorbim de o procedură ce implică foarte multe documente și de profesorul care ar trebui să fie un fel de milițian de serviciu care să-și ia la întrebări colegii. Suntem de acord cu principiul că nu-ți poți medita elevii de la clasele unde predai, asta deși în rural ai o problemă în condițiile în care ai un singur profesor care e pe mozaic de catedre. Principiul este în regulă, să depui o declarație nu e nicio problemă, dar modul în care acest principiu este pus în practică, partea birocratică mai ales, a făcut să fie perceput foarte prost în mediul preuniversitar”, a declarat, pentru FANATIK, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”.

Statul caută banii din meditații

Cum meditațiile cu elevii de la propria clasă sunt interzise în codurile de etică ale școlilor, rolul acestui ordin nu ar fi altul decât de a încerca, încă o dată, de a fiscaliza veniturile profesorilor din meditații, sunt de părere experții în educație. Nu este prima încercare a Fiscului de a căuta să impoziteze aceste câștiguri, în urmă cu doi ani, ANAF introducea chiar obligația ca acești profesori să aibă casă de marcat. Ca și acum, măsura a fost primită cu ostilitate. ANAF nu a făcut public recent date privind numărul profesorilor care au declarat venituri din meditații, ultimele cifre oficiale datând din anul 2016. Atunci Fiscul preciza că numărul profesorilor era de puțin peste 2.500, după ce cu doi ani înainte erau înregistrați 2.100 de dascăli.

„De multă vreme autoritățile încearcă să fiscalizeze piața meditațiilor, însă nu au reușit mai niciodată. Sunt foarte puțini profesori care își declară meditațiile la fisc, au PFA și toate actele în regulă. Vorbim însă de un număr foarte mic. Pe de altă parte, ceea ce își doresc să facă cu această măsură în școli, să se raporteze profesorii unul pe altul, care are meditații, centralizat la nivel de școală… nu știu cine-i prost să spună așa ceva. În primul rând, elevii și părinții nu vor neapărat să se știe că merg la meditații și cu cine fac. Mai degrabă și-ar pune întrebarea, de ce anume apelează părinții la aceste meditații și nu se mulțumesc cu ce învață la școală?”, a declarat, pentru FANATIK, expertul în educație Ștefan Vlaston.

Digisport.ro

Total surprinzător! A renunțat la fotbal la 24 de ani și a devenit călugăr budist: ”A fost dificil”

Practic, după noile modificări la Codul fiscal, profesorii cu PFA ar trebui să plătească un impozit de 10% și, în funcție de veniturile obținute, asigurări de sănătate, dar și contribuția la asigurările sociale (pensie). România rămâne statul din UE cu cele mai mici încasări bugetare, colectând taxe și impozite doar până la 27% din PIB. Recent, FANATIK a scris că țara noastră este primul loc și la decalajul de TVA colectat, cu 9 miliarde de euro deficit de colectare la nivelul anului 2021. În aceste condiții, experții în educație sunt de părere că acest efort nu va aduce un plus de încasări la buget, fiind puțin probabil ca la o piață estimată la câteva sute de milioane de euro, Fiscul să adune câteva milioane.

„Ideea că profesorii au rămas ultimii în România care fac evaziune fiscală e o glumă. La noi evaziunea se face la nivel macro. Sunt miliarde de euro pe care ANAF-ul nu le colectează, iar întreaga industrie a meditațiilor nu înseamnă mai mult de 300 de milioane euro. Nu știu dacă statul ar câștiga mai mult de câteva milioane cu ordinul ăsta de pe urma profesorilor. Să se uite la companiile de stat care au miliarde de lei datorii de stat și pe care nu le deranjează nimeni, însă, în schimb, sunt luați la rând profesorii care au probabil cele mai mici salarii.

De ce contribuabilii români de ce nu plătesc voluntar taxele și impozitele, asta ar trebui să fie întrebarea autorităților? Din cauza corupției, ce vedem noi e vârful icebergului – un Buzatu, că auzim de regii asfaltului, de regii zăpezilor și tot așa. Atunci, oamenii se întreabă rațional, de ce să mai dau banii la stat? Ca să facă ce cu ei?”, a mai declarat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston.

Finanțarea Educației, pe ultimul loc

Această măsură vine în contextul în care în acest an Educația a avut cel mai mic buget alocat, în procente, de la Revoluție. Experții în domeniu au spus că procentul de 2,1% alocat în decembrie 2022 nu a făcut decât să mențină funcționarea sistemului în sistem de avarie. Mai mult, în acest an, în lunile mai și iunie, profesorii au fost în grevă generală timp de trei săptămâni, acceptând încheierea protestului doar după promisiunea că din ianuarie 2024 salariile în sistem vor fi majorate considerabil. Situația financiară în care s-a găsit actualul Guvern, în încercarea disperată de a ține deficitul sub control conducând la majorarea taxelor, a dus chiar la îngrijorarea că Executivul nu-și va respecta promisiunile.

Senatorul USR, Ștefan Pălărie, profesor de profesie, spune că în sistem există tocmai din acest motiv un sentiment general de neîncredere față de conducerea ministerului, ceea ce și explică opoziția virulentă față de această măsură.

„Ceea ce se întâmplă acum ne arată că întreg corpul profesoral este un butoi cu pulbere, care poate exploda oricând, din două mari motive. Primul, pentru faptul că Guvernul actual le dă tot mai clar senzația că nu va exista susținerea promisiunii care a dus la oprirea grevei și, al doilea, faptul că au scos din legile educației tocmai partea cu salarizarea profesorilor. Adică, tu vrei o Românie educată, cu modificări de comportament, cu schimbări de structuri, să predea profesorii diferit, să se ducă la programe de calificare, să fie altfel, dar le scoți prevedea care le asigura un venit decent acestora. Acum, Ligia Deca culege ce a semănat și cred că doar începutul. E o lisă totală de încredere în conducerea ministerului”, a declarat, pentru FANATIK, senatorul Ștefan Pălărie.

Acesta a precizat că opoziția a avut propriile propuneri la legile educației, „școala de la 08 la 17”, cu ore dimineața, masa la școală și ore facultative după-amiaza astfel încât fenomenul meditațiilor să scadă natural. Propunerea avea la bază ideea majorării salariilor profesorilor prin creșterea numărului de ore de predare, însă acesta a subliniat că puterea a respins acest program de școlarizare integrală pe motiv că nu este aplicabil. Acum, senatorul USR susține că noul ordin va duce la explozia birocrației în sistem, odată cu înlocuirea inspectoratelor școlare.

„Anul viitor o să intre în vigoare pe organigrame împărțirea inspectorate școlare, unele devin BJIP (Birouri județene învățământ preuniversitar) și ARACIT BJ (Asigurarea calității învățământului la nivel județean) iar în momentul acela o să înceapă o nouă debandadă descentrată de cine pe cine numește în funcțiile astea, cine al cui e ală, și o să vedem o nebunie cu raportară dublă. Adică două entități județene o să solicite de la profesori. Când o să apară două sistem de management paralel, care nu sunt o garanție pentru creșterea calității, birocrația o să explodeze și mai tare, iar nemulțumirea profesorilor va fi pe măsură. O să iasă nebunie”, a mai declarat, pentru FANATIK, senatorul Ștefan Pălărie.

Meditațiile, o piață neagră tolerată

Profesorul Ștefan Vlaston este de părere că în România industria meditațiilor este dezvoltată tocmai pentru că școala nu oferă elevilor pregătirea necesară. „Dacă comparăm cu alte țări, la noi întreaga industrie a meditațiilor e mult mai dezvoltată pentru că școala nu oferă serviciile cerute de oamenii care plătesc acest bun public prin taxe și impozite. Adică, elevii nu obțin la finalul celor 12 ani de studii competențele cerute de universități sau cerute de piața muncii. Așa că, în final, ordinul acesta de ministru nu o să aibă niciun efect, pentru că nu cred că profesorii se vor pârî unii pe alții pentru a plăti mai multe dări la stat”, a mai precizat Ștefan Vlaston, pentru FANATIK.

La fel, expertul în educație Mihai Maci, este de părere că asistăm, la fel ca în fiecare an, la aceleași încercări futile ale autorităților de a impozita industria meditațiilor. În opinia acestuia, autoritățile par să ignore chiar cauzele fundamentale ce au dus la dezvoltarea și persistența acestei industrii, faptul că elevii nu sunt pregătiți în școli. Mai mult, acesta susține că statul, chiar prin modul în care sunt structurate aceste ore, încurajează această industrie tocmai pentru a acoperi slaba salarizare a profesorilor.

„Și pe vremea când eram eu elev, pe vremea lui Ceaușescu, pentru a mai limita avântul pe care-l luaseră meditațiile private și în epoca respectivă, la treapta I și la facultate era o concurență teribilă, îi puneau pe profesori să țină meditații cu noi la școală, cu toată clasa. După Revoluție au fost tot felul de chestii, că trebuie să declari la fisc, că trebuie să… E o agitație relativ sterilă pentru că meditațiile există din două rațiuni, iar cea mai importantă este aceea că școala nu-și face treaba. Școala nu face ce ar trebui să facă, majoritatea elevilor nu înțeleg la clasă, și în măsura în care familia e interesată de viitorul lor, contribuie în privat. 

A doua cauză e pur și simplu pentru că faptul acceptă acest lucru. Și vedem asta din structura lecțiilor în manuale. La lecția de clasă se studiază exercițiu de tipul „2+2=?”. La temă, la aceeași lecție, avem radical de ordinul 3, din 2x, supra y, este egal cu? Adică rezolvă asta pe baza a ceea ce a-i făcut la clasă. Nu se poate. Și atunci se sugerează în mod discret că dacă vrei să faci tema atunci va trebui să contribui nițeluș. De ce asta? Pentru că statul nu-și permite să salarizeze profesorii la valoarea lor socială reală, sunt aproape categorie defavorizată”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Mihai Maci.

Ceea ce subliniază acesta însă este că, dacă măsura va ajunge să se aplice complet, atunci ea va conduce la creșterea prețurilor la meditații. Altfel spus, părinții, care plătesc din propriul buzunar suplinirea unui serviciu public, pe care statul nu-l oferă, vor fi obligați să plătească și mai mult. Situația, spune acesta, e ca în cazul contribuțiilor la sănătate, pentru care plătim cu toții, unii din două sau trei locuri de muncă, dar pentru care unii ajung să plătească în privat. Altfel spus, părinții care nu beneficiază de acest serviciu, la care contribuie prin taxe și impozite, vor fi nevoiți să contribuie mai mult prin creșterea prețului la meditații.

„E ca piața neagră. E exact același lucru. Statul nu mai poate să facă în școală educație pe care pretinde că o face prin lege, și atunci este dispus să împartă această povară cu cine poate. La fel ca pe vremea lui Ceaușescu când era tolerată piața neagră pentru că putea să aprovizioneze societatea cu ceea ce statul nu putea. Se accepta tacit.

Acum, va crește prețul meditațiilor, deci părinții vor plăti mai mult. Ca orice sector pentru servicii din România, unde există o chestie oficială care nu funcționează, sau funcționează prost sau doar pentru unii, iar restul plătesc taxe pentru aceste servicii. E ca la sănătate, pentru a beneficia de un serviciu, trebuie să te orientezi și să te descurci singur”, a mai declarat Mihai Maci, pentru FANATIK.