Război în Ucraina. Bilanț înfiorător după bombardamentele Rusiei. Mii de clădiri spulberate. Reactor nuclear lovit la Harkov. Update

Primarul orașului Liov, Andriy Sadovyi a solicitat apărarea aeriană a Ucrainei după ce o serie de rachete rusești au lovit o instalație de depozitare a combustibilului și un centru de infrastructură militară din zona pe care o conduce. 

„Nu cunoaștem țintele rachetelor rusești, care au fost lansate astăzi din orașul Sevastopol. Și astăzi au lovit nu doar Liovul, ci și alte locuri din țara noastră. Suntem cu toții în aceeași situație. Cu atât mai repede avem arme de mai bună calitate, precum și apărare aeriană, cu atât orașele și cetățenii noștri, inclusiv dumneavoastră, vor fi mai în siguranță”, a declarat Sadovyi într-o conferință de presă.

„Cu cât avem mai devreme apărare aeriană în Ucraina, cu atât mai repede vom avea victoria”, a adăugat edilul.

Sadovyi a încheiat briefing-ul cerând celor care ascultă „să intre imediat în adăpost”, subliniind că „nu știm ce se va întâmpla acum”.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a criticat decizia Rusiei de a bombarda memorialul Holocaustului din apropierea orașului Harkov.

„De ce Rusia continuă să atace memorialele Holocaustului din Ucraina?”,  a întrebat Kuleba într-un tweet, adăugând că se așteaptă ca Israelul să condamne ceea ce el a numit un act de „barbarism”.

Obuzele rusești au deteriorat un monument Menorah dedicat „memoriei a peste 15.000 de evrei uciși de naziști”, a scris ministrul de externe.

Vă readucem aminte că la începutul acestei luni, atacurile aeriene rusești au lovit și Centrul Memorial al Holocaustului Babyn Yar din Kiev, acolo unde se estimează că între 70.000 și 100.000 de persoane au fost împușcate de naziști

Viceprimarul din Mariupol a transmis că oamenii încep să moară de foame și deshidratare, deoarece rezervele de alimente și apă se epuizează și nu este permis accesul ajutorului umanitar.

„Unii mor din cauza deshidratării și a lipsei de hrană. Unii mor din cauza lipsei de medicamente, de insulină… Pentru că oamenii nu găsesc ajutor medical”, a declarat Serghei Orlov pentru BBC.

„Unele mame nu au lapte și nu au mâncare pentru copii. Ce ar trebui să facă cu bebelușii lor? Nu știu. Nu există mâncare pentru copii în oraș”, a mai continuat acesta. 

Vă readucem aminte că Mariupol a fost supus atacurilor rusești  încă din primele zile ale războiului, iar imaginile arată acum un oraș în ruine, cu cartiere întregi distruse. Orlov spune că 70% din spitalele din oraș au fost distruse de bombardamente.

Și comunicarea cu orașul este dificilă, deoarece rețeaua telefonică este intermitentă. Locuitorii își petrec cea mai mare parte a timpului în adăposturi sau subsoluri fără electricitate, apă curentă sau gaz.

„Oamenii caută orice posibilitate de a supraviețui. [Ei] împart mâncarea, apa, adună lemne pentru a găti pe stradă”, a mai zis Orlov.

Peste 100.000 de oameni se află încă în Mariupol. Evacuările civililor au eșuat până acum. Mii de persoane au reușit să plece în ultimele zile cu vehicule private.

Rusia a distrus aproximativ 4.500 de clădiri rezidențiale, 100 de întreprinderi, 400 de instituții de învățământ și 150 de unități medicale în Ucraina. Anunțul a fost făcut de un ministru al guvernului ucrainean.

Pagubele totale din întreaga țară vor fi evaluate după încheierea ostilităților și îndepărtarea minelor, a declarat ministrul pentru dezvoltare comunitară și teritorială, Oleksiy Chernyshov.

Potrivit evaluărilor preliminare, pierderile suferite de Ucraina au ajuns la zeci de miliarde de dolari SUA, suma crescând zilnic.

În vederea eforturilor de reconstrucție, guvernul a simplificat procedurile de import de materiale de construcții. Totuși, adaugă ministrul, orice reconstrucție trebuie precedată de curățarea minelor și a molozului.

Ucraina speră să implice specialiști interni și străini în aceste eforturi de reconstrucție

Festivalul de muzică de la Harkov a continuat, în ciuda bombardamentelor necruțătoare ale Rusiei.  Organizatorii au insistat că evenimentul trebuie să înceapă conform programului, așa că muzicienii au cântat în subteran, pe treptele de marmură ale unei stații de metrou care servește acum drept adăpost de bombe.

Mai mulți oameni au ascultat și s-au bucurat de muzică. Un cvintet de coarde a interpretat muzică clasică, precum și imnul național.

Un violoncelist care a cântat la festival, Denys Karachevtsev, a spus că vrea să transmită un mesaj de speranță locuitorilor din Harkov:„Mesajul meu este că nu ne temem, suntem puternici și putem fi de ajutor pentru țara noastră, fiecare persoană [în felul său]”.

Violonista Tatiana Choukh a spus că „a fost poate cel mai bun concert din viața mea”.

Atacurile aeriene ale Rusiei asupra orașului Liov din vestul Ucrainei au avut darul de a transmite un mesaj președintelui american Joe Biden. Anunțul a fost făcut chiar de primarul Andriy Sadovyy.

Acesta a vorbit la un briefing comun cu șeful administrației civile militare din Liov, Maksym Kozytskyy, briefing difuzat pe YouTube.

“Cred că, odată cu atacurile de astăzi, agresorul îi trimite salutări președintelui Biden, care se află acum în Polonia. Liov este la 70 de km distanță de Polonia”, a mai zis Sadovyy.

„Cred că întreaga lume ar trebui să realizeze că amenințarea este extrem de gravă”, a continuat edilul. 

Kozytskyy a explicat că rachetele au lovit două infrastructuri critice. Una dintre ele era un depozit de petrol într-o zonă rezidențială din Liov, iar alta era o fabrică militară situată, de asemenea, într-o zonă rezidențială. Fiecare a avut parte de două atacuri cu rachete. Nimeni nu a fost ucis, a adăugat Kozytskyy, dar cinci persoane au cerut ajutor medical

Un reactor de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, a fost lovit de bombardamentele rusești.

The Kyiv Independent a declarat că din cauza bombardamentelor constante din zonă, în nord-estul țării, autoritățile nu au putut evalua pagubele exacte.

⚡️ Kharkiv nuclear research reactor hit by Russian shelling.

The nuclear research reactor at the Kharkiv Institute of Physics and Technology has come under renewed Russian fire.

Ukrainian authorities have not yet been able to assess damage to the site, due to constant shelling.

— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 26, 2022

De altfel, Rusia a fost criticată în mod repetat pentru că vizează centralele nucleare din Ucraina, la fel cum s-a petrecut și în cazul centralei nucleare Zhaporizhia din sud-est.

De remarcat că până în acest moment nu a existat nicio eliberare de material radioactiv.

Cel mai puternic om de pe planetă, Joe Biden, a transmis în discursul ținut la Varşovia că americanii nu vor să intre în conflict cu forţele ruse care au invadat Ucraina.

Cu toate acestea, președintele SUA a avertizat Moscova să nu “avanseze vreun centimetru pe teritoriul NATO”.

“Să nu vă treacă prin cap să avansaţi un centimetru pe teritoriul NATO”, a afirmat Biden, aplaudat de mii de persoane, subliniind că războiul este deja un “eşec strategic pentru Rusia”.

El a transmis şi un mesaj de susţinere căre Ucraina. “Mesajul meu către poporul Ucrainei… suntem alături de voi, punct. Luptele de astăzi de la Kiev, Mariupol şi Harkov sunt cele mai recente bătălii dintr-un lung război.

Ungaria în 1956, Polonia în 1956 şi apoi din nou în 1981, Cehoslovacia în 1968 – tancurile sovietice au zdrobit revoltele democratice, dar rezistenţa a continuat până când, în sfârşit, în 1989, Zidul Berlinului şi, toate zidurile dominaţiei sovietice, au căzut şi poporul s-a impus. Bătălia pentru democraţie nu s-a putut încheia şi nu s-a încheiat cu sfârşitul Războiului Rece.

În ultimii 30 de ani, forţele autocraţiei au reînviat pe tot globul. Semnele sale distinctive sunt cele cunoscute. Dispreţul pentru statul de drept, dispreţ pentru libertatea democratică, dispreţ pentru adevăr. Astăzi, Rusia a sugrumat democraţia şi a încercat să facă acest lucru în altă parte”, a afirmat Biden.

“Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”, a afirmat Joe Biden, într-un discurs la Varşovia referitor la invazia rusă din Ucraina şi la liderul rus Vladimir Putin.

Cu toate acestea, la puțin timp distanță, Casa Albă a nuanţat şi a subliniat că Biden nu se referea la o schimbare a regimului de la Moscova, în timp ce Kremlinul a subliniat că decizia aparţine poporului rus.

“‘Întotdeauna am vorbit direct şi sincer cu voi, poporul rus. Permiteţi-mi să spun asta, dacă sunteţi în stare să ascultaţi. Voi, poporul rus, nu sunteţi duşmanul nostru. Refuz să cred că sunteţi de acord cu uciderea copiilor şi bunicilor nevinovaţi. Sau că acceptaţi ca spitale, şcoli, maternităţi, pentru numele lui Dumnezeu,să fie lovite de rachete şi bombe ruseşti. Sau oraşele fiind înconjurate astfel încât civilii să nu poată fugi, proviziile întrerupte şi încercând să-i înfometeze pe ucraineni. Milioane de familii sunt alungate din casele lor, inclusiv jumătate din toţi copiii din Ucraina. Acestea nu sunt acţiunile unei mari naţiuni”, a declarat Biden la Varşovia.
 
El şi-a încheiat discursul cu o referire la Vladimir Putin – “Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”.
 
O declaraţie pe care un oficial de la Casa Albă s-a grăbit să o rectifice: “Preşedintele a vrut să spună că lui Putin nu i se poate permite să exercite putere asupra vecinilor săi sau asupra regiunii. Nu vorbea despre puterea lui Putin în Rusia şi nici despre schimbarea regimului”.
 
Nu a durat mult până când un purtător de cuvânt de la Kremlin a reacţionat imediat: “Nu Biden decide. Preşedintele Rusiei este ales de ruşi”.

Aderarea la NATO „ar crește permanent tensiunile cu Rusia” de-a lungul graniței Finlandei , a declarat președintele Sauli Niinistö într-un interviu acordat postului public al țării Yle TV1.

Niinistö a mai transmis că cel mai mare beneficiu al aderării la NATO ar fi „obținerea unui efect preventiv”, dar ar exista și riscul unor diferite tipuri de represalii rusești, inclusiv amenințări hibride.

Președintele a mai spus că beneficiile intrării în NATO ar depăși ramificațiile negative și că este cel mai important să fie găsite soluții pentru a crește securitatea țării sale.

„Securitatea suficientă este acolo unde finlandezii pot simți că nu există nicio urgență și că nu va exista una”, a zis acesta, adăugând totodată că a face parte din alianță ar oferi cea mai „suficientă” securitate.

Vă reamintim că din momentul invadării Ucrainei de către ruși, Finlanda a luat în considerare aderarea la alianța militară. Informația a fost oferită chiar de ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto

Aproape jumătate dintre ucrainenii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani se declară pregătiţi să participe în mod direct la luptă împotriva invaziei ruse. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat de norvegieni

În rândul bărbaţilor, acest nivel creşte la aproximativ 70%, iar în rândul femeilor atinge 30%, potrivit abchetei de opinie realizată de către Institutul de Cercetarea Păcii de la Oslo (PRIO), cu ajutorul institutului ucrainean de sondare Info Sapiens.

Institutul ucrainean a intervievat peste 1.000 de ucraineni, consideraţi la vârsta la care pot opune rezistenţă, cu obiectvul de a stabili un eşantion reprezentativ, în pofida dificultăţii de a realiza un sondaj în toiul războiului.

Mulțimea adunată în fața Castelului Regal a aplaudat la scenă deschisă atunci când Biden a făcut o mențiune despre oamenii din Ucraina.

„Lupta pentru libertate nu este una simplă, dar am ieșit învingători în lupta dintre democrație și autocrație, între libertate și forța brută. Trebuie să ne pregătim pentru o luptă îndelungată. Ucraina și poporul său sunt aliații noștri în lupta pentru democrație. Luptăm pentru libertatea presei, alegerilor și pentru libertatea alegerilor. Lumea este imperfectă din cauza celor care vor să îi domine pe cei din jur. Mesajul meu către ucraineni este: suntem alături de voi. Punct.

Tancurile sovietice au zdrobit rezistența, dar în cele din urmă democrația și oamenii au câștigat. Bătălia pentru democrație nu s-a încheiat odată cu sfârșitul Războiului Rece. Rusia a ștrangulat democrația, nu doar acasă ci și în altă parte. Denazificarea Ucrainei e o minciună și Putin știe asta. 

În țara mea, Abraham Lincoln, a spus că dreptatea dă putere, hai să avem dreptate din nou, hai să dăm putere democratiei, testul acestui moment este testul dintodeauna. Putin spune că NATO vrea să destabilizeze Rusia, nu este adevărat SUA și NATO au lucrat pentru a împiedica războiul, am lucrat pe căi diplomatice și am fost transparenți pentru a clădi încrederea. Știu că nu ne-ați crezut când v-am spus că Putin va invada, și el a spus asta în mod repetat. Războiul a fost alegerea Rusiei.

Războiul este o încălcare a regulilor internaționale și ne amintește de vremurile în care conflictul a distrus Europa. Pierderi mari, asta va obține Rusia. Am sancționat peste 400 de oficiali și oligarhi. Sute de multinaționale au părăsit Rusia sau nu mai fac afaceri acolo. Rubla a căzut în cap. Rusia era a 11-a economie a lumii, în curând va coborî sub locul 20”, a continuat să mai spună Biden

Președintele american Joe Biden și-a început discursul care marchează finalul vizitei sale în Polonia făcând referire la mesajul Papei Ioan Paul al II-lea, născut în Polonia, către Uniunea Sovietică în 1979.

„Nu vă fie frică”, a spus el.

„Am ieșit din nou în marea bătălie pentru libertate, o luptă între democrație și autocrație, între libertate și represiune… În această bătălie, trebuie să fim cu ochii limpezi. Nici această bătălie nu va fi câștigată în zile sau luni. Trebuie să ne pregătim pentru lupta lungă care urmează”, a spus Biden în fața Castelului Regal.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Muncii Cristian Vasilcoiu anunţă că peste 720 de cetăţeni ucraineni au înregistrat contracte de muncă în România în ultima lună, iar peste 350 de ucraineni s-au înregistrat la Agenţiile de ocupare a forţei de muncă pentru a primi consiliere în vederea găsirii unui loc de muncă.

Vasilcoiu a subliniat că nu se pune problema ca angajarea cetăţenilor străini să creeze o problemă românilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, arătând că zeci de mii de posturi sunt libere la acest moment.

„În momentul de faţă în România sunt înregistrate 3286 de contracte de muncă ale unor cetăţeni ucraineni, cu 728 mai multe decât în data de 24 februarie, când a debutat conflictul.

De asemenea, avem 355 de cetăţeni ucraineni care s-au înregistrat la Agenţiile judeţene de Ocupare şi formare în vederea căutării unui loc de muncă, ei primesc, în momentul de faţă, consiliere astfel încât, în funcţie de ceea ce ştiu dumnealor să facă, să fie îndrumaţi către un loc de muncă adecvat”, a declarat Cristian Vasilcoiu.

Salariile acestora sunt negociate cu angajatorul, iar domeniile în care s-au angajat aceşti oameni sunt construcţii, industria auto şi zona de transport şi depozitare.

În urmă cu doar câteva ore, primarul Kievului, Vitali Klitschko a anunțat că în capitala Ucrainei va fi liniște până luni dimineață și nu vor mai exista restricții și interdicții. Cu toate acestea, situația s-a schimbat total.

Fără să ofere un motiv pentru modificare, Vitali Klitschko s-a mulțumit să spună că a primit „noi informații de la comandamentul militar”.

Inițial s-a spus că oamenii se vor putea deplasa liber în jurul Kievului duminică în timpul zilei.

Mai multe explozii au avut loc în Liov, un oraș aflat destul de aproape de granița cu Polonia. 80 de kilometri sunt între Liov și teritoriul polonez. 

În urma exploziilor, un nor negru de fum s-a ridicat deasupra orașului. Liov are 720 de mii de locuitori și nu este pentru prima oară când a devenit țintă a armatei ruse. 

De-a lungul timpului, Liov a trecut prin mai multe bombardamente. Cel puţin cinci persoane au fost rănite în urma a două atacuri aeriene ruse, a anunțat într-o postare pe Telegram guvernatorul regiunii, Maxim Kozîţki.

Aceste atacuri au vizat un cartier situat în partea de est a oraşului, Lîceakivski. 

Bavaria și Saxonia Inferioară, două landuri germane importante au anunțat că vor inculpa penal orice persoană care foloseşte în public litera ”Z”, literă înscrisă pe vehicule şi uniforme ale forţelor ruse de invazie în Ucraina.

De altfel, aceasta a devenit un adevărat simbol al unităţii în favoarea războiului lui Vladimir Putin.

Concret, nemții care își vor exprima în mod public susţinerea faţă de războiul de agresiune al preşedintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei prin folosirea acestui simbol trebuie să se aştepte la consecinţe penale.

„Aceşti simpatizanţi ai Kremlinului care arborează litera ”Z” în public ”trebuie să ştie că pot fi incuplaţi penal din cauză că tolerează crime”, a avertizat ministrul Justiţiei din landul Bavaria, Georg Eisenreich.

Bavaria (sud) şi Saxonia Inferioară (nord) sunt cele mai mari două landuri, ca suprafaţă, din Germania.

Aproape incredibil, dar cât se poate de adevărat. Volodimir Zelenski poartă negocieri pentru a interveni prin videoconferinţă, la cea mai strălucitoare ceremonie de la Hollywood, Premiile Oscar.

Culmea, totul s-ar petrece în contextul în care Academia de cinema americană vrea o seară destinsă, în vederea recuceririi audienţei, care să se concentreze asupra celei de a şaptea arte, dar care nu o poate face din cauza Războiului rus din Ucraina.

Informația a fost oferită de tabloidul american The New York Post. Șeful de stat, actor de meserie, ar putea lua cuvântul fie în direct, pe ecrane, aşa cum a făcut-o în parlamentele mai multor ţări din Occident, fie printr-un mesaj preînregistrat.

Participarea sa la ceremonie a fost sugerată de umorista Amy Schumer, una dintre cele trei prezentatoare a celei de-a 94-a ediţii a Oscarurilor.

De remarcat însă că nu toată lumea este de acord cu această intervenție.

Joe Biden a continuat seria de declarații la Varşovia. Cel mai puternic om de pe planetă a zis că ”nu este sigur” că anunţul Rusiei potrivit căruia se concentrează asupra unei ofensive în Donbas înseamnă o schimbare de strategie în Ucraina.

Mai exact, atunci când a fost întrebat de către un jurnalist despre acest lucru, şeful statului american i-a răspuns că ”nu sunt sigur că ei (ruşii) au făcut-o”.

Vă readucem aminte că din partea Rusiei a venit anunțul potrivit căruia armata lui Putin vrea ”să concentreze grosul eforturilor asupra obiectivului principal, şi anume eliberarea Donbasului”.

Doar că, anunțul contrastează cu intenţia afişată a Kremlinului de ”demilitarizare” şi ”denazificare” a invaziei Ucranei.

Osetia de Sud, o republică autoproclamată în urma unei secesiuni în Georgia a anunțat că a trimis militari în Ucraina. A făcut lucrul acesta ca ”să ajute la apărarea Rusiei”.

Interesant este că decizia a venit în cea de-a 31-a zi a invaziei ruse a Ucrainei.

”Băieţii noştri îşi vor îndeplini datoria militară cu steagul arborat cu mândrie”, a transmis într-o postare pe Telegram liderul acestei republici autoproclamate, Anatoli Bibilov.

Joe Biden l-a catalogat pe omologul său rus Vladimir Putin, drept un ”măcelar”. Declarația a fost făcută într-o întâlnire cu refugiaţi ucraineni la Varşovia.

Mai exact, în momentul în care a fost întrebat ce crede despre Vladimir Putin, ţinând cont de ceea ce-i face să sufere pe aceşti oameni, Biden a avut o replică uluitoare.

“He’s a butcher” – Biden on Putin pic.twitter.com/yvRjLqATIc

— Aaron Rupar (@atrupar) March 26, 2022

”Este un măcelar”, a declarat şeful statului american. Culmea, întâlnirea era transmisă în direct de mai multe posturi de televiziune, de pe stadionul naţional din Varşovia

Preşedintele american Joe Biden nu a stat o clipă pe gânduri și a reafirmat la Varşovia, că Articolul 5 al Tratatului NATO, adică cel care prevede că un atac vizând un stat membru este un atac împotriva tuturor statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice, constituie o ”datoria sacră” a Statelor Unite.

De remarcat că cel mai puternic om de pe planetă a făcut aceste afirmații într-o întâlnire cu preşedintele polonez Andrzej Duda. De altfel, nu o dată reprezentanții Poloniei au transmis că se tem de agresivitatea Rusiei, după invazia rusă a Ucrainei.

”Libertatea voastră este a noastră”, i-a spus Biden lui Duda, reluând astfel unul dintre motto-urile neoficiale ale Poloniei. El i-a dat asigurări că Statele Unite şi celelalte state membre NATO vor sări în apărarea Poloniei, în cazul unui atac rus.

De remarcat că cei doi şefi de stat s-au întâlnit în ultima zi turneului întreprins de Biden în Europa. Liderul american a participat la trei summituri la Bruxelles – NATO, G7 ş UE – şi a discutat despre un efort comun în vederea opririi Războiului rus în Ucraina.

Președintele american Joe Biden nu a ezitat o clipă și a transmis că Vladimir Putin a fost surprins să constate că nu a reușit să-i dezbine pe aliații NATO în urma invaziei din Ucraina.

„Eu cred că Vladimir Putin chiar credea că poate diviza NATO, că poate separa flancul estic de vest, poate  separa națiunile pe baza trecutului”, a spus Biden la Varșovia.

„Dar el nu a reușit să o facă, am rămas cu toții împreună. Cred că este atât de important ca noi, Polonia și Statele Unite, să discutăm exact despre cum trebuie să procedăm”, a mai zis cel mai puternic om de pe planetă. 

„Am învățat din experiența tristă din două războaie mondiale, când am rămas pe afară și nu am fost implicați în stabilitatea în Europa, lucrurile astea ne bântuie mereu în Statele Unite. Așa că am spus de mult timp, în calitate de senator care a fost aici și membru al Comitetului pentru Relații Externe, ca vicepreședinte și acum ca președinte, că stabilitatea în Europa este extrem de importantă pentru Statele Unite în ceea ce privește interesul nostru, nu numai în Europa, ci în întreaga lume”, a mai punctat Biden. 

Se complică situația în Slavutych, orașul în care locuiesc lucrătorii centralei nucleare de la Cernobîl. În urmă cu puțin timp a fost raportat că forțele ruse au preluat controlul localității și primarul a devenit ostatic.

Cu toate acestea, acțiunile militarilor ruși au scos mii de protestatari furioși pe străzi. Aceștia nu au ezitat o clipă și au fluturat steaguri ucrainene scandând sloganuri patriotice.

Un locuitor din Slavutych care a participat la protest a declarat pentru BBC că „invadatorii” au făcut un pas în spate până la intrarea în oraș. De asemenea, steagul ucrainean este arborat deasupra clădirii administrației locale.

Bărbatul a mai transmis că primarul orașului a vorbit la miting și că informațiile despre răpirea lui nu mai sunt de actualitate, acesta fiind eliberat între timp.

Vă readucem aminte că Slavutych a fost construit după dezastrul de la centrala nucleară din Cernobîl, când un reactor a explodat eliberând material radioactiv în mediu.

De asemenea, centrala nucleară se află sub controlul forțelor ruse încă din prima zi a războiului. Aproximativ 300 de muncitori au fost prinși acolo, dar mulți dintre ei au fost eliberați.

În ciuda luptelor care au loc în oraș, aproape jumătate dintre locuitori au rămas în Cernihiv. Din nefericire, primarul a transmis că orașul este în acest moment complet distrus. ”Este mai ușor să numărăm case întregi decât cele distruse”, a menționat edilul.

„Orașul a fost complet distrus. Este mai ușor să numărăm acele case care au rămas în picioare. Peste 200 de civili au fost uciși. Acum sunt aproximativ 120-130 de mii de cetățeni în Cernihiv (din aproximativ 285-290 de mii care erau înainte de război – n.red.).

Autoritățile orașului sunt la locul lor, toată lumea lucrează, sprijină armata noastră. Nimeni nu va preda orașul”, a mai adăugat primarul Vladislav Atroshenko

De asemenea, edilul a explicat că Cernihivul este încercuit, inamicul distrugând în mod deliberat podul care lega orașul de direcția Kiev. Mai mult decât atât, nu există posibilitatea amenajării unor coridoare umanitare sau evacuarea răniților. „Podul pietonal este sub un foc constant, este periculos să transporți mărfuri”, a mai zis edilul. 

Atroșenko a menționat că autoritățile fac eforturi pentru evacuarea răniților grav, adică a celor care nu pot fi operați la fața locului. În prezent, vorbim despre 44 de persoane (atât militari, cât și civili, inclusiv trei copii).

Primarul a adăugat că în oraș nu există energie electrică durabilă, dar apa încă există, iar tot ce poate fi reparat este reparat.

Atroșenko a mai subliniat că voluntarii sunt de mare ajutor, aceștia furnizând oamenilor tot ce au nevoie, cu eforturi extraordinare.

În prezent, situația din orașul Mariupol este una foarte provocatoare, dar controlată. Mai devreme sau mai târziu, orașul va fi deblocat.

Aceasta a fost declarația făcută de comandantul detașamentului Azov, Denys Prokopenko, considerat un adevărat erou al Ucrainei. 

„În prezent, situația de la Mariupol este foarte provocatoare, dar controlată… O vom deține până la urmă. Credem și știm că orașul va fi deblocat mai devreme sau mai târziu. Nu vreau să dezvălui acum multe secrete militare. Să rămână clasificat drept „secret”. Conducerea militară și politică de vârf lucrează la acest lucru. Această operațiune va avea cu siguranță succes și vom rezista”, a spus Prokopenko

De asemenea, acesta a mai transmis că apărătorii reușesc să oprească tancurile inamice și distrug unitățile de infanterie al Rusiei, unități al căror ritm ofensiv se estompează în fiecare zi.

„Inamicul încearcă să aducă noi rezerve în luptă, dar atacurile lor sunt respinse continuu de unitățile noastre. Ei se predau masiv și nu sunt dispuși să avanseze. Le e frig, sunt flămânzi, goi, desculți și nu au dorința de a lupta”, a mai menționat Propokenko.

Potrivit acestuia, în ciuda forțelor superioare inamice, Detașamentul Azov desfășoară operațiuni de succes, lansează contraatacuri și înrăutățește starea inamicului.

„În pofida faptului că bătăliile de stradă au loc de două săptămâni, încercăm să controlăm pe deplin situația și să ținem totul sub control. În fiecare zi trimitem din ce în ce mai mulți ocupanți, care încearcă să cucerească case și străzi, în iad. Îi împingem înapoi. Și Mariupol va fi controlat de ucraineană”, a mai subliniat Prokopenko.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a transmis că președintele american Joe Biden, în timpul unei întâlniri cu el și cu ministrul apărării, Oleksiy Reznikov, a asigurat că Statele Unite vor sprijini necontenit Ucraina până la victorie.

„Cuvintele președintelui Biden conform cărora SUA vor sprijini Ucraina în toate, absolut în toate până la victoria noastră. Nimic nu va obliga SUA să se îndepărteze de Ucraina sau să slăbească sprijinul pentru Ucraina, dimpotrivă, acest sprijin nu va face decât să crească”, a spus Kuleba pe o rețea de socializare. 

A fost o nouă sfidare a ucrainenilor la adresa rușilor. Oamenii lui Zelenski i-au ironizat pe invadatori și i-au pus să asculte imnul despre drona care le-a cauzat pierderi mari.

Mai exact, ucrainenii au ieşit în stradă în oraşul Herson şi n-au ezitat o clipă. Oamenii au sfidat trupele ruseşti, și au pus cântecul Bayraktar. 

”Ocupanţii au venit la noi în Ucraina / cu uniforme noi, vehicule militare / Dar inventarul lor s-a topit puţin / Bayraktar… Bayraktar…”, este prima strofă a melodiei.

Vă readucem aminte că melodia a devenit un imn făcut special după succesele obţinute de ucraineni în faţa ruşilor, cu ajutorul Bayraktar. Vorbim despre o dronă turcească care a distrus coloane întregi de tancuri şi blindate în ultimele săptămâni. 

Administrația militară a regiunii Kiev a declarat sâmbătă că suburbiile din vestul și estul capitalei au fost supuse tirurilor ruse în ultimele ore, adăugând că forțele ruse sapă în unele districte.

Oleksandr Pavliuk, șeful administrației militare regionale de la Kiev, a declarat că suburbiile de vest ale Маkariv, Bucha și Irpin sunt bombardate și că comunitatea Bilohorodka a fost atacată cu rachete.

Pavliuk a adăugat că forțele rusești și-au săpat tranșee în Bucha și în altă suburbie vestică, Nemishaeve.

Un contraatac ucrainean la nord și la vest de capitală pare să fi făcut progrese la începutul acestei săptămâni, forțele ucrainene restabilind controlul asupra orașului Makariv, care se află la aproximativ 40 de mile vest de Kiev. Sâmbătă dimineața, în centrul Kievului s-au auzit focuri.

Cele mai mari pagube din cauza bombardamentelor au fost în districtele Bucha, Brovari și Vișhorod din regiune, a spus Pavliuk.

În timp ce China se confruntă cu critici și presiuni din partea Occidentului pentru că nu a denunțat invadarea Ucrainei de către Rusia, un diplomat chinez de rang înalt a călătorit sâmbătă la Moscova pentru a se întâlni cu oficiali ruși, inclusiv cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Liu Xiaoming, reprezentantul Chinei pentru afacerile coreene, a declarat pe Twitter că a avut „discuții aprofundate despre situația din Peninsula Coreeană și probleme internaționale de interes comun”.

Liu a mai spus că a avut primele discuții față în față cu ministrul adjunct de externe rus Igor Morgulov.

Vizita trimisului chinez vine după ce Coreea de Nord a confirmat că a testat un nou tip de rachetă balistică intercontinentală, primul său test cu o rachetă cu rază lungă de acțiune în mai bine de patru ani, marcând o potențială nouă eră a confruntărilor regionale și ridicând preocupări pentru vecinii săi, inclusiv Rusia și China.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anulat sâmbătă extinderea restricțiilor planificată pentru capitală.

Într-o declarație pe Telegram, Klitschko a spus că interdicția de circulație, planificată să înceapă sâmbătă la ora 20:00 și să dureze până la 7.00 luni, nu va fi introdusă.

„Intervalul de restricție a circulației va rămâne normală – de la 20:00 la 7:00”, a spus Klitschko. „Va fi posibil să vă circulați prin capitală și regiune duminică după-amiază.”

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat sâmbătă o nouă interdicție de circulație în capitala Ucrainei.

Într-o declarație pe Telegram, Klitschko a spus că interdicția va începe sâmbătă la ora 20:00 și durează până luni, la 7 dimineața.

„Conform deciziei comandamentului militar, interdicția de acces la Kiev și în regiune va fi din nou consolidată”, a spus el.

Klitschko a spus că numai vehiculele cu permise speciale pot funcționa pe durata interdicției și că locuitorii orașului pot merge în adăposturi numai atunci când sună o alarmă.

Transportul public, magazinele, farmaciile și benzinăriile nu vor fi operaționale, a spus el.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a fost văzut prezidând o reuniune a armatei şi discutând despre proviziile de arme într-un videoclip postat sâmbătă de ministerul pe care îl conduce, prima dată când a fost arătat public vorbind după mai bine de două săptămâni.

În videoclipul, încărcat pe rețelele de socializare, Șoigu a spus că a discutat cu Ministerul de Finanțe probleme legate de bugetul militar și ordinele de apărare.

“Continuăm livrarea înainte de program a armamentului și a echipamentelor prin intermediul creditelor. Prioritățile sunt arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune, echipamente pentru aeronave și menținerea pregătirii pentru angajare a forțelor nucleare strategice”, a spus Șoigu, care supraveghează ceea ce Rusia numește operațiunea militară specială în Ucraina, relatează Reuters.

La întâlnire au participat o serie de oficiali de rang înalt al armatei ruse, inclusiv șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, care nu a fost văzut recent în public.

Şoigu a apărut într-un clip video al unei întâlniri dintre preşedintele Vladimir Putin şi Consiliul de Securitate de joi, dar nu a fost arătat vorbind.

Înainte de aceasta, el nu mai fusese văzut în public din 11 martie, alimentând speculațiile despre locul în care se află.

Forțele ruse au preluat controlul asupra orașului Slavutich, unde locuiesc lucrătorii de la fosta centrală nucleară de la Cernobîl, a declarat guvernatorul regiunii Kiev, Oleksandr Pavliuk.

Potrivit Reuters, el a anunțat că trupele ruse au ocupat spitalul din Slavutich și l-au răpit pe primar. Agenția de presă a informat că nu poate verifica în mod independent afirmațiile.

Vineri, Ucraina a declarat că trupele sale au respins un prim atac al trupelor ruse care se apropiau de oraș.

S-a ajuns la un acord privind înființarea a 10 coridoare umanitare sâmbătă pentru evacuarea civililor din orașele și orașele din prima linie, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.

Vorbind la televiziunea națională, ea a spus că civilii care încearcă să părăsească portul din sudul asediat Mariupol vor trebui să plece cu mașini private, deoarece forțele ruse nu lăsau autobuzele să treacă prin punctele lor de control din jurul orașului-port sudic.

Agenția de presă Reuters a raportat că nu a putut verifica în mod independent aceste informații. Ucraina și Rusia au dat vina una pe cealaltă atunci când coridoarele umanitare nu au funcționat în ultimele săptămâni.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că statutul nuclear al unui stat nu ar trebui să fie o „permisiune pentru nedreptate” în raport cu alte țări.

Vorbind prin la Forumul de la Delphi de sâmbătă, el a spus că „nedreptatea este ceea ce face Rusia împotriva noastră, împotriva Ucrainei, folosind privilegiile sale în organizațiile internaționale, precum și teama de armele nucleare, teamă pe care Rusia o răspândește constant în mod deliberat”.

Zelenski a mai spus că „există acum o discuție serioasă în lume la nivel politic despre ce să facă dacă Rusia folosește arme nucleare tactice sau alte arme de distrugere în masă, în special cele chimice”.

Liderul de la Kiev a reamintit că în anii ’90, Ucraina a renunțat la arsenalul nuclear, al treilea ca mărime la nivel mondial. „În schimbul acestui lucru, țara noastră a primit promisiuni scrise de securitate de la cele mai puternice state din lume, inclusiv Rusia”, a spus președintele, adăugând că, drept urmare, una dintre aceste țări a atacat Ucraina.

Iată de ce, a spus Zelenski, „alte state vor concluziona, de asemenea, că au nevoie de arme nucleare. Avem nevoie de o reformă a sistemului de securitate, astfel încât statutul nuclear să nu servească drept licență pentru nicio nedreptate”, a spus el.

Un oficial ucrainean acuză Rusia că intenționează să lase populația Ucrainei fără mâncare după ce atacurile militarilor ruși au vizat magazine alimentare.

„Trupele ruse vizează magazinele alimentare din Severodoneţk, un oraş din estul Ucrainei din regiunea Lugansk, pentru că ştiu unde se află. Ruşii ştiu unde sunt rezervele, dar nu ştiu dacă sunt pline sau nu: un alt semn al ‘păcii ruseşti’ este lăsarea civililor fără hrană. Ei o numesc ‘operaţiune specială’ ”, susţine guvernatorul Serhi Haidai, pe Telegram, relatează Ukrinform..

Șeicul Tamim bin Hamad Al Thani din Qatar a declarat că țara sa este alături de milioane de refugiați în războiul „nedrept” împotriva Ucrainei.

Vorbind în deschiderea Forumului de la Doha, șeicul Tamim a spus că țara sa se opune, de asemenea, oricăror ostilități împotriva suveranităților naționale.

„Suntem solidari cu milioanele de oameni nevinovați și refugiați care sunt victimele acestui război nedrept și ale calculelor geopolitice”, a spus el.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut țărilor producătoare de energie să crească producția, astfel încât Rusia să nu își poată folosi resursele de petrol și gaze pentru a „șantaja” alte națiuni, relatează Reuters.

Adresându-se sâmbătă conferinței internaționale a Forumului de la Doha prin videolink, Zelenski a spus că nicio țară nu este asigurată împotriva șocurilor cauzate de întreruperile aprovizionării cu alimente din cauza invaziei Rusiei asupra țării sale.

Războiul din Ucraina a ucis până acum 136 de copii, în timp ce alți 199 de copii au fost răniți, potrivit unei actualizări postate pe Facebook de către parchetul general ucrainean. Nu este posibil să se verifice independent aceste cifre, scrie The Guardian

Vineri, oficiul pentru drepturile ONU a declarat că a confirmat 1.081 de civili morți și 1.707 răniți în Ucraina de la începutul invaziei ruse.

Invadatorii ruși încearcă să intensifice activitățile grupurilor de sabotaj și recunoaștere la Kiev pentru a destabiliza situația socio-politică și a perturba sistemul de administrație publică și militară, scrie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe Facebook potrivit Ukrinform.

“Începând cu ora 06:00 pe 26 martie, invadatorii continuă să conducă o agresiune armată pe scară largă împotriva Ucrainei.

În unele zone, inamicul încă încearcă să efectueze operațiuni de asalt, să efectueze raiduri aeriene și să încerce să atace unități individuale ale Forțelor Armate ucrainene, dar aceste încercări sunt în zadar”, se mai arată în informare.

Rusia a declarat că efectuează exerciții pe insulele pentru care sunt în conflict cu Japonia, la câteva zile după ce s-a retras din discuțiile de pace ca răspuns la decizia regimului de la Tokyo de a impune sancțiuni Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Patru insule – pe care Rusia le numește Kurilele de Sud și Japonia le numește Teritoriile de Nord – fac obiectul unei dispute vechi de peste 70 de ani între cele două națiuni.

Din cauza disputei, Rusia și Japonia nu au semnat încă un tratat de pace care să pună capăt celui de-al Doilea Război Mondial.

La începutul acestei săptămâni, Rusia a declarat că se retrage din negocierile cu Japonia care vizează semnarea acestui tratat, din cauza atitudinii dure a Tokyo împotriva invadării Ucrainei de către Moscova.

Și acum, Districtul Militar de Est al Rusiei spune că va desfășura exerciții militare pe insule cu peste 3.000 de soldați și sute de echipamente armate.

Japonia condamnase mai devreme Rusia pentru retragerea din negocierile de pace și pentru oprirea proiectelor economice comune în legătură cu insulele.

Numărul membrilor NATO care sprijină desfășurarea unei misiuni de menținere a păcii conduse de NATO în Ucraina este în creștere, a declarat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki în timpul vizitei sale la Bruxelles.

“Știm deja din mass-media din zilele anterioare că a existat o reacție pozitivă din partea Danemarcei și Lituaniei. Astăzi pot spune că alte state membre și-au exprimat aprobarea, dar se așteaptă și un anumit sprijin și o voce comună din partea NATO”, a spus el potrivit Ukrinform care citează RMF24.

Potrivit lui Morawiecki, la Consiliul European au existat reprezentanți ai țărilor care sunt sceptici cu privire la perspectiva introducerii forțelor de menținere a păcii în Ucraina. El i-a sfătuit să-și imagineze că „toată Ucraina devine Mariupol, un loc bombardat din care oamenii fug”.

Putrivit Organizației Mondială a Sănătății (OMS) au avut loc peste 70 de atacuri separate asupra spitalelor, ambulanțelor și medicilor din Ucraina, numărul crescând „în fiecare zi”.

Organizația susține că țintirea unităților de asistență medicală a devenit parte a strategiei și tacticii războiului modern.

Din 24 februarie, OMS a analizat și verificat 72 de atacuri separate asupra unităților de sănătate din Ucraina, care au cauzat cel puțin 71 de decese și 37 de răniți.

Majoritatea au avariat spitale, transporturi medicale și depozite de provizii, dar OMS a înregistrat și răpirea sau detenția „probabilă” a personalului medical și a pacienților.

„Suntem îngrijorați de faptul că acest număr crește zilnic”, a declarat pentru BBC reprezentantul OMS pentru Ucraina, Jarno Habicht.

„Unitățile de sănătate ar trebui să fie locuri sigure atât pentru medici, cât și pentru asistente, dar și pentru pacienți la care să se apeleze pentru tratament. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple.”

În actualizarea zilnică de dimineață, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei informează că trupele sale continuă să respingă atacurile forțelor ruse asupra capitalei Kiev.

Armata ucraineană precizează că forțele ruse au întâmpinat dificultăți în a reînnoi personalul de calitate și a compensa pierderile suferite în timpul invaziei, parțial din cauza impactului sancțiunilor internaționale.

De asemenea, susține că echipamentul rusesc se afla în „stare tehnică proastă” din cauza „exploatării prealabile neglijente și depozitării prelungite”.

Acești factori au afectat capacitatea Rusiei de a „menține ritmul necesar de luptă și de a atinge scopul final al războiului”, se arată în comunicat.

Cu toate acestea, acest lucru nu a împiedicat Rusia să continue să lanseze atacuri și raiduri aeriene și să provoace daune forțelor ucrainene.

Moscova a desfășurat unități maxime în teritoriul din Crimeea, deținut parțial de Rusia, alături de zone din regiunile Herson, Zaporojie, Mariupol și Donețk, pentru a „suprima rezistența rezidenților”, se mai arată în informare.

În regiunile Donețk și Lugansk, forțele ucrainene au respins atacurile rusești și au distrus 8 tancuri și 11 unități din echipamentul vehiculelor inamice.

Unitățile ucrainene de apărare aeriană au doborât 3 avioane și 3 vehicule aeriene fără pilot (UAV) aparținând Rusiei, mai spune Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Un transport de 1.500 de rachete antiaeriene Strela și 100 de mitraliere MG3 a sosit în Ucraina din Germania, au declarat oficialii guvernamentali ucraineni, citați de Agenția Germană de Presă, dpa.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat miercuri că alte livrări de rachete Strela sunt încă în drum spre Ucraina, în urma întârzierilor în livrări.

Invazia rusă a Ucrainei a determinat Germania să își inverseze politica istorică de a nu trimite arme în zonele de conflict.

„Suntem unul dintre cei mai mari furnizori de arme în această situație, nu ne face mândri, dar este ceea ce trebuie să facem pentru a ajuta Ucraina”, a Baerbock, citată de Reuters.

Rachetele Strela fuseseră în inventarele fostei armate comuniste est-germane.

Sirenele de raid aerian au sunat în mai multe orașe din Ucraina, potrivit relatărilor presei locale citate de BBC.

Unele dintre orașe sunt capitala Kiev, Cherkasi și Kropivnitski în centrul Ucrainei, Zaporojie și Dnipro în sud-est, Jitomir în est și Harkov și Sumî în regiunile de nord-est din Ucraina.

Anton Gerașcenko, un consilier al ministrului de interne al Ucrainei, a susținut că ministrul rus al apărării a suferit un atac de cord.

Serghei Șoigu nu a mai fost văzut public din 11 martie, până când a apărut pentru scurt timp într-un videoclip publicat de Putin joi, 24 martie.

„Atacul de cord al lui Șoigu s-a produs după o acuzație dură din partea lui Putin pentru eșecul complet al invaziei Ucrainei”, a scris Gerașcenko pe Facebook, adăugând că în prezent este „în curs de reabilitare” în spital.

Nu a existat nicio confirmare din partea Rusiei cu privire la presupusele probleme de sănătate ale lui Șoigu.

În mesajul său video de seară pe Facebook, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că țara a dat „lovituri puternice” forțelor invadatoare.

„În ultima săptămână, forțele noastre armate eroice au dat lovituri puternice inamicului. Pierderi semnificative”, spune el. Liderul de la Kiev a spus că 16.000 de soldați ruși au fost uciși, dar Rusia spune că doar 1.351 au murit.

„Se spune că ministrul apărării al Rusiei a dispărut undeva”, adaugă Zelenski, referindu-se la dispariția raportată a ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, care nu a mai fost văzut în public din 11 martie.

Şoigu a apărut, totuşi, pentru câteva secunde, joi, după o absenţă de aproape două săptămâni la o întâlnire televizată pe care Putin o ţinea cu miniştrii guvernului.

“Sunt recunoscător apărătorilor noștri care le-au arătat ocupanților că marea nu va fi liniștită pentru ei nici măcar atunci când nu va fi furtună. Pentru că va fi foc”, a adăugat Zelenski.

„Prin acțiunile Rusiei, apărătorii noștri conduc conducerea rusă la o idee simplă și logică: este necesar să se discute. Cu sens. Urgent. Corect. De dragul rezultatului, nu de dragul întârzierii.”

Zelenski a adăugat că suferința din Mariupol se înrăutățește, deoarece zeci de mii de oameni sunt prinși fără mâncare, apă sau căldură.

“Situația din oraș rămâne tragică. Absolut tragică. Armata rusă nu permite niciun ajutor umanitar în oraș”, a mai spus Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a aprobat în mod oficial o lege care spune că persoanele găsite vinovate de răspândirea de „știri false” despre activitatea oficialilor din străinătate pot primi o pedeapsă de 15 ani de închisoare.

Legea prezintă mai multe asemănări cu una adoptată după începutul invaziei, care cere închisoare pentru persoanele care răspândesc informații false despre forțele armate ale Rusiei.

Știrea despre cea mai recentă lege a fost transmisă vineri de Interfax Rusia, relatează BBC.

Raportul Interfax citează un deputat de rang înalt care a susținut că legislația este necesară pentru a împiedica oamenii să răspândească minciuni despre ambasadele și organizațiile Rusiei din străinătate.