Relațiile dintre Serbia și Rusia ar putea suferi din cauza decesului lui Aleksei Navalnîi, a afirmat duminică președintele prorus al Serbiei, Aleksandar Vucic, într-un interviu acordat televiziunii sârbe Prva, conform informațiilor furnizate de dpa.
Este prima dată când președintele sârb abordează public acest subiect. Vucic a subliniat că poziția Serbiei față de Rusia trebuie analizată în contextul conflictului din Ucraina și al viitoarelor alegeri prezidențiale din SUA.
În legătură cu reacția sa la discursul lui Iulia Navalnaia, președintele sârb a declarat că nu știa cine este vorbitoarea. Înregistrările video publicate de media sârbe au arătat că Vucic nu a aplaudat alături de ceilalți participanți și s-a ridicat de pe scaun după discurs.
În politica sa externă, Vucic adoptă o poziție echilibrată între relațiile cu Rusia și Occidentul european.
Într-un interviu acordat jurnalistului Pavel Zarubin, Vladimir Putin a declarat că pentru Rusia este “o chestiune de viaţă şi de moarte ceea ce se întâmplă în Ucraina, în timp ce Occidentul nu urmăreşte decât să-şi îmbunătăţească poziţia tactică”.
Preşedintele Rusiei a mai subliniat că este important ca ruşii şi străinii, deopotrivă, “să înţeleagă”.
“Să înţeleagă starea noastră de spirit, să înţeleagă cât de sensibil şi important este pentru ţara noastră ceea ce se întâmplă legat de Ucraina”, a mai declarat liderul de la Kremlin.
În cadrul aceluiaşi interviu, Vladimir Putin a explicat şi lunga intruducere istorică, de 30 de minute, din interviul cu jurnalistul american Tucker Carlson, afirmând că a făcut-o din dorința de a transmite Occidentului modalitatea de a gândi a ruşilor. Totodată, Putin a recunoscut că această parte a interviului poate să fi fost dificil de înțeles de către ascultătorii occidentali.
După o lungă perioadă de bătălii sângeroase, orașul strategic Avdiivka a căzut în mâinile rușilor. În urmă cu 24 de ore, armata ucraineană s-a retras controlat de pe linia frontului. Luptele continuă însă cu intensitate în regiune.
Comandantul Operațiunii Forțelor Comunale Tavria, generalul Oleksandr Tarnavski, a declarat, într-o postare pe Telegram, că în patru luni de asalt asupta Avdiivka, rușii au pierdut aproape 50.000 de soldați.
”În sectorul Avdiivka, în cele patru luni ale fazei active a operațiunii defensive, pierderile totale ale armatei ruse s-au ridicat la 47.186 de militari, 364 de tancuri și 5 avioane” a spus Tarnavski, potrivit Ukrinform.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse au continuat ofensiva asupra mai multor regiuni din Ucraina. Duminică, Kievul a anunțat că apărarea antiaeriană a reușit să doboare un avion de luptă rusesc, o rachetă și 12 drone de producție iraniană, în estul țării.
Tot duminică, ucrainenii au primit vești bune din Germania. La Conferința pentru Securitate de la Munchen, Ucraina a primit noi garanții de securitate din partea Statelor Unite.
”Vom acţiona pentru a ne asigura că Rusia plăteşte despăgubiri Ucrainei şi în cele din urmă vrem să vedem Ucraina că iese din acest război că o naţiune care este liberă, democratică şi independentă. Domnule preşedinte Zelenski, aşa cum a spus preşedintele Joe Biden şi am spus şi eu în mod clar, vom fi alături de dumneavoastră atât timp cât este nevoie”, a afirmat Kamala Harris, vicepreședintă a SUA.
Război în Ucraina, ziua 725. Sfârşitul de săptămână este marcat de căderea oraşului Avdiivka, din regiunea Doneţk, pe care ruşii s-au chinuit să-l cucerească de aproape zece ani, încă de la prima invazie a teritoriilor ucrainene, în 2014.
Noul Comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Alexander Sirski, a anunțat că decizia luată de comandamentul armatei de a părăsi Avdiivka a fost luată pentru a salva viețile personalului militar ucrainean și pentru a ocupa linii defensive mai favorabile.
Unele forțe ucrainene au anunțat că au părăsit deja Avdiivka, dar există videoclipuri cu ciocniri armate în interiorul orașului. Cel mai probabil este vorba de grupări ale armatei ucrainene care nu au reușit să părăsească orașul și au pierdut contactul cu comandamentul, așa că nu știu despre decizia de retragere, scriu jurnaliştii de război.
Dar indiferent de luptele și rezistența pe care aceste forțe le vor oferi, acest lucru nu poate afecta rezultatul acestei bătălii, sunt de părere experţii militari. Trupele ruse au intrat în oraș și este o chestiune de zile sau săptămâni când vor stabili controlul asupra întregii zone a orașului.
Bohdan „Tavr” Krotevich, șeful de personal al brigăzii NSU “Azov”, spune într-un interviu acordat Nataliei Moseichuk că situaţia de la Avdiivka nu este singura astfel de situaţie de pe front. “Cea mai mare problemă a noastră – atât în armată, cât și în politică – este că nu recunoaştem că greșim”, spune Tavr. El a povestit mai cum a trimis rapoarte și a propus conducerii politice și militare planuri de a ataca trupele ruse, dar nu a primit niciun răspuns. “Iar situația de la Avdiivka nu este singura astfel de situație de pe front. La fel este şi în rezervaţia de la Serebriansk, din Lugansk”, a mai spus soldatul.
Ce înseamnă pentru armata rusă cucerirea Avdiivka? În termeni militari, armata rusă a capturat o fortăreață semnificativă a armatei ucrainene. Similar cu şi în cazul cuceririi oraşului Bahmut, partea rusă a rupt linia stabilită de partea ucraineană în 2014.
Deși este vorba de un oraș mic, el a fost totuşi foarte important în această zonă deoarece a servit drept cea mai mare fortăreață și un loc în care a fost ușor de livrat personal militar și logistică.
Deoarece terenul respectiv este în mare parte o câmpie, puțin sau deloc împădurită, păstrarea unui oraș precum Avdijivka era extrem de importantă. Următorul astfel de oraș din zonă este situat la aproximativ 60 km de Avdiivka și se numește Pokrovsk.
Acest lucru nu înseamnă neapărat că forțele ucrainene se vor retrage până la Pokrovsk, dar le va fi mult mai dificil să își stabilească apărarea în satele și localităţile adiacente oraşului Avdiivka, mai spun experţii militari.
Partea rusă, ca și în cazul oraşelor Mariinka și Bahmut, a forţat acum artileria ucraineană să se retragă la câteva zeci de kilometri de cel mai mare oraș din regiune, Donețk. De altfel, numărul de rachete trase asupra Donețk-ului a scăzut odată cu cucerirea Mariinki și Avdiivkăi. Până acum, configurația terenului permitea artileriei ucrainene să controleze aceste orașe și să aibă Donețk “în bătaia puştii”.
Cât despre partea ucraineană, decizia de retragere este logică. Armata ucraineană nu își poate permite încă o repetare a situaţiei de la Bahmut sau, și mai rău, de la Mariupol. Acest lucru ar trebui văzut și în contextul demiterii generalului Zalujnîi de la șefia armatei ucrainene și numirea la conducere a generalului Sirski.
Părerile despre noul comandant sunt împărțite. Cei mai mari critici ai lui Sirski, care îl numesc “Măcelarul”, îl învinovățesc că a condus bătălia pentru Bahmut, care s-a încheiat cu înfrângerea armatei ucrainene. Sirski și-a câștigat această poreclă pentru că a trimis constant soldați la Bahmut, deși se știa că nu vor avea prea multe șanse să apere orașul sau să supraviețuiască.
Analiştii militari mai susţin că problemele pentru armata ucraineană sunt abia la început. Liniile de apărare din 2014 au fost avariate, iar în locuri precum Bahmut, Avdiivka și Mariinka ele au fost sparte. Asta înseamnă că Ucraina nu are linii de apărare ca în zonele menționate, nici calitativ, nici ca lungime. Astfel, există pericolul că atunci când luptele vor fi transferate pe noi poziții apărarea va fi mult mai dificilă pentru armata ucraineană.