Război în Ucraina, ziua 99. Șeful NATO crede că războiul se va sfârși la masa negocierilor. Șeful Uniunii Africane se va întâlni cu Putin

Secretarul general al NATO a avut joi o întâlnire ”grozavă” alături de Joe Biden, Kamala Harris și consilierul pe probleme de securitate Jake Sullivan.

”Președintele Putin și-a dorit mai puțin NATO și a invadat Ucraina, dar va primi mai mult”, le-a transmis Stoltenberg reporterilor după întâlnire.

Liderul NATO a spus că războiul a devenit unul de uzură, în care ucrainenii ”plătesc un preț uriaș pentru că-și apără țara pe câmpul de luptă”, dar și că ”Rusia are multe victime.”

Stoltenberg este de părere că războiul ”se va încheia la masa negocierilor”, iar că Ucraina are nevoie în continuare de susținerea NATO.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a a vorbit și despre situația Turciei și a Suediei și Finlandei, afirmând că are încredere că problema se va rezolva. 

Președintele Senegalului, Macky Sall, care prezidează și Uniunea Africană, se va întâlni personal cu liderul de la Kremlin, în orașul Soci, de la malul Mării Negre. Aceștia vor discuta despre ”eliberarea stocurilor de grâne și de îngrășăminte.”

Sall va discuta cu Putin deoarece ”blocajul grânelor și îngrășămintelor afectează în special țările Africane.” 

De asemenea, Kremlinul a transmis că Sall și omologul său rus vor discuta despre interacțiunile țării cu Uniunea Africană, ”incluzând expansiunea dialogului politic și cooperarea economică, dar și umanitară.”

Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că 22 de milioane de tone de cereale, aproximativ jumătate din potențialul de export al Ucrainei, este blocat de către ruși, care împiedică folosirea rutelor maritime prin mările Neagră și Azov.

În cursul acestei zile, UE a dat undă verde embargoului asupra petrolului rusesc, în cel de-al 6-lea pachet de sancțiuni pentru Rusia.

Cu toate acestea, fostul european nu îl mai sancționează pe șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, ca urmare a opoziției Ungariei, scrie The Guardian.

Un purtător de cuvânt al premierului maghiar, Viktor Orban, a declarat joi că opoziția Ungariei față de potențialele sancțiuni ale UE împotriva Patriarhului Kirill ”este cunoscută de mult timp”.

​Ucraina ia în considerare oprirea centralei sale nucleare de la Zaporojie, care se află pe teritoriul ocupat de Rusia.

Măsura ar putea fi pusă în aplicare dacă Kievul pierde controlul asupra operațiunilor de pe amplasament, a declarat joi un consilier al primului ministru, citat agenția de știri Interfax, scrie BBC.

Centrala nucleară din sud-estul Ucrainei este cea mai mare din Europa.

”Atâta timp cât se execută comenzile de control și situl menține regimul, nu ne oprim. Dar se analizează și scenariul în care stația ar putea scăpa complet de sub control și atunci o oprim”, a spus oficialul ucrainean.

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhi Haidai, a anunțat că aproximativ 800 de persoane, inclusiv copii, se ascund la uzina chimică Azot din orașul Severodonețk, din estul Ucrainei,

Localitatea este supusă intens bombardamentelor rusești în această perioadă.

”Locuitorii și-au căutat adăpost în buncărele antibombe din epoca sovietică de sub uzină.

Sunt localnici acolo, cărora li s-a cerut să părăsească orașul. Dar ei au refuzat. Sunt și copii acolo”, a spus Haidai, conform The Guardian.

În ciuda faptului că relațiile dintre Moscova și Occident au atins noi minime în urma invaziei din Ucraina, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, anunțat că regimul Putin nu va îngheța dialogul cu Vestul.

”Nu intenționăm să suspendăm nimic în ceea ce privește relația cu Occidentul”, a declarat, joi, oficialul rus, conform BBC.

Cu doar o zi în urmă, Rusia a criticat decizia SUA de a înarma Ucraina cu sisteme de artilerie mai avansate, acuzând Washingtonul că ”toarnă gaz pe foc”.

Într-un discurs video susținut joi în fața Parlamentului din Luxemburg, Volodimir Zelenski anunță că forțele invadatoare ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.

”Astăzi, aproximativ 20% din teritoriul nostru se află sub controlul ocupanților, adică aproape 125.000 km2, este mult mai mult decât teritoriul tuturor țărilor din Benelux”, a spus liderul de la Kiev, conform BMFTV.

În comparație, forțele ruse controlau deja, înainte de invazia Ucrainei din 24 februarie, ”peste 43.000 km2”, a adăugat el.

Presa internațională a scris, recent, că Valentin Yumașev, ginerele fostului lider rus Boris Elțîn, ar fi renunțat luna trecută la rolul său de consilier onorific al lui Vladimir Putin.

Informația a fost confirmată oficial, joi, de Kremlin, scrie The Guardian. Sub conducerea lui Elțîn, care a fost președinte al Rusiei între 1991 și 1999, Yumașev a fost consilier la Kremlin și, ulterior, șef al administrației prezidențiale.

În martie, o altă personalitate de rang înalt din epoca Elțin, Anatoly Chubais, și-a părăsit rolul de oficial de la Kremlin.

Referindu-se la Yumașev, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat, joi, în fața reporterilor:

”Pot să confirm că în urmă cu aproximativ o lună a încetat să mai fie consilier”.

Ministerul Apărării de la Moscova a declarat că forțele sale aeriene au doborât un avion de atac la ucrainean de tipul Sukhoi SU-25 în regiunea Nikolaev.

Potrivit unui comunicat al instituției de la Kremlin, în noaptea trecută s-au folosit ”rachete aeriene de precizie” pentru a lovi alte 21 de ținte militare din Ucraina.

Moscova a susținut, de asemenea, că a ucis 240 de soldați ucraineni și a distrus 39 de echipamente militare.

Fostul cancelar al Germaniei, Angela Merkel, a avut prima apariție publică în 2022 în care a vorbit desprre invazia Rusiei în Ucraina.

La un eveniment la care a luat parte în Berlin, Merkel, care a plecat din funcție la sfârșitul anului 2021, și-a exprimat susținerea pentru Guvernul german, pentru UE, SUA, NATO și pentru toți cei care vor să pună ”capăt acestui război barbar”.

”Solidaritatea mea se îndreaptă către Ucraina, atacată și invadată de Rusia. Susțin dreptul acestei țări la autoapărare”, a spus Merkel, conform BBC.

În ultimele luni, Angela Merkel a fost criticată dur pentru apropierea din trecut de Vladimir Putin, în special pentru că a fost de acord cu gazoductul Nord Stream 2.

Proiectul conductei a fost în cele din urmă suspendat de succesorul ei Olaf Scholz, cu două zile înainte de invazia rusă.

Soția președintelui ucrainean, Olena Zelenska, a declarat în cadrul unui interviu pentru ABC News că nu este de acord cu cedarea teritoriilor pentru a obține încetarea focului în războiul cu Rusia.

În primul interviu televizat în care apare singură de la începutul invaziei, Zelenska (44 de ani) a subliniat că cedarea teritoriilor nu va opri războiul.

”Pur și simplu nu poți să cedezi părți din teritoriul tău. Este ca și cum ai ceda o libertate. Chiar dacă am lua în considerare teritorii, agresorul nu se va opri la asta. El ar continua să preseze, ar continua să lanseze tot mai mulți pași înainte, tot mai multe atacuri împotriva teritoriului nostru”, precizat soția președintelui Volodimir Zelenski.

Interviul a fost acordat la aproape 100 de zile de când Rusia a invadat Ucraina, devastând orașe și forțând strămutarea a milioane de locuitori ucraineni.

După ce nu a reușit să captureze capitala Kiev, armata rusă a lansat de atunci o ofensivă terestră la scară largă în regiunea Donbas, din estul Ucrainei.

Săptămâna aceasta, președintele Joe Biden a anunțat că SUA vor trimite Ucrainei echipamente militare mai sofisticate, ca parte a unui pachet de asistență pentru securitate în valoare de 700 de milioane de dolari.

Măsura vine în urma apelurilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de luna trecută, pentru sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune care să ”permită înfrângerea tiraniei”.

Într-un mesaj video postat miercuri seara, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dezvăluit câteva dintre tragediile care i-au lovit populația după invazia armatei Rusiei. Printre altele, liderul de la Kiev a completat că a oferit distincţii noi pentru 380 de luptători.

Astfel, numărul militarilor ucraineni decorați ajunge la 17.086. ”Datorită tuturor celor care apără statul nostru, oamenii noştri, copiii noştri, putem fi siguri că Ucraina are totul şi are un viitor”, a transmis Zelenski.

Șeful statului ucrainean a punctat că de la începutul invaziei ruse, 243 de copii au murit, 446 au fost răniţi şi 139 sunt daţi dispăruți. De asemenea, peste 200.000 de copii ucraineni au fost deportaţi.

Cel mai emoționat moment al mesajului său a fost dezvăluirea numelor copiilor uciși de atacurile forțelor ruse, dar și a condițiilor în care aceștia și-au pierdut viața. Mesajul său a fost lansat în ziua în care a fost sărbătorită Ziua Internațională a Copilului.

”Din 24 februarie, totul s-a schimbat în ţara noastră. Şi fiecare zi este acum, la propriu, o zi a protecţiei pentru noi. Protecţie pentru toţi oamenii noştri, copiii și viitorul nostru.

Protecţia unei ţări libere unde fiecare copil poate, când el sau ea creşte mare, să trăiască viaţa pe care o vrea. Fără coerciţie şi opresiune. Toată lumea vede ce aduce Rusia în Ucraina şi ce vrea să aducă în alte ţări europene.

Dispreţ total pentru indivizi, pentru întregi naţiuni. Statul rus îşi dispreţuieşte chiar propriii cetăţeni atât de mult încât ei nu înţeleg deloc valoarea vieţii umane. Soldaţii ruşi ucid şi mor ei înşişi ca şi cum nu ar fi oameni, ci doar praf.

Praf sub picioarele stăpânilor Rusiei. Principiile vieţii noastre sunt complet diferite. Şi deşi viaţa s-a schimbat odată cu izbucnirea războiului, principiile noastre rămân aceleaşi.

Fiecare persoană contează. Acesta este principalul lucru care ne deosebeşte de ocupanţi”, a completat Volodimir Zelenski.

În continuarea mesajului său, președintele ucrainean s-a referit la bilanțul negru prezentat de autorități cu privire la copiii la care s-a referit: ”Dar din ce se ştie azi, 446 de copii au fost răniţi, 243 de copii au murit. 139 sunt daţi dispăruţi.

Se spune că conştiinţa umană nu percepe numerele mari. Cu cât numărul este mai mare, cu atât este mai greu pentru o persoană să realizeze ce este în spatele său.  Familii distruse.

Personalităţi mici care nici măcar nu au avut timp să vadă cum e viaţa. Ca micul Denis din regiunea Jitomîr, din satul Malinovka, care a murit cu toată familia sa când un avion rusesc a aruncat bombe asupra satului.

Denis nu împlinise doi ani. Ca Stepan din satul Novi Petrivţi, regiunea Kiev. El nu împlinise trei ani când un proiectil rusesc a lovit curtea. Copilul a fost rănit mortal. Ca Anya din Bucea, regiunea Kiev, avea 14 ani.

A fost ucisă când armata rusă a tras asupra unui microbuz pe şosea. Oamenii încercau doar să scape. Anya era în maşina aceea cu mama şi cu bunica ei. Toate au murit.

Polina, care nu împlinise doi ani. Un tanc rusesc a tras spre o casă din Borodeanka. O casă obişnuită. Lovitură directă. Polina a murit. Arina, din regiunea Mikolaiev. În 5 martie, a fost rănită de şrapnel în urma unui bombardament de artilerie.

Ocupanţii au lovit sectorul rezidenţial. Ea a murit la spital. Acum, în iunie, Arina ar fi avut 4 ani. Sveatoslav din Odesa, avea 15 ani. A fost ucis de o rachetă rusească într-o cameră de cămin. S-a întâmplat în 2 mai. Trupul său a fost recuperat din ruinele clădirii.

Alisa din Ohtîrka, regiunea Sumî. Un copil de 7 ani. Ea a murit în a doua zi a războiului la scară largă, în urma unui bombardament al artileriei ruse. Ocupanţii au tras pur şi simplu spre case. Mikita din oraşul Izium, regiunea Harkov.

Avea 3 ani. În noaptea de 3 martie, a fost ucis într-un atac aerian al ruşilor asupra oraşului. În total, nouă oameni au murit în noaptea aceea. Două surori – Varvara şi Polina din Mariupol. Varvara avea 14 ani şi Polina 11.

Au murit în urma bombardamentelor ruseşti asupra unui bloc de locuinţe. Am numit doar zece copii din lista de 243. Şi nu sunt doar numere. Fiecare rând este o lume distinctă care a fost distrusă de armata rusă.”

Zelenski a mai spus că pe lista celor 243 de copii ucişi sunt unii despre care nu se ştie ce nume au. Totodată, liderul de la Kiev s-a referit și la ucrainenii nevoiți să își părăsească țara din cauza războiului.

”Aproximativ 12 milioane dintre cetăţenii noştri au fost forţaţi să îşi părăsească locuinţele din cauza războiului. Peste 5 milioane s-au dus peste graniţe. Şi majoritatea sunt femei şi copii. Vom face totul ca ei să se poată întoarce acasă în Ucraina.

De asemenea, Rusia duce o politică criminală de deportare a oamenilor noştri. Deportează forţat atât adulţi, cât şi copii. Aceasta este una dintre cele mai odioase crime de război ale Rusiei. În total, peste 200.000 de copii ucraineni au fost deportaţi până acum.

Sunt orfani din orfelinate. Copii cu părinţi. Copii separaţi de familiile lor. Statul rus îi împrăştie pe aceşti oameni pe teritoriul său, îi stabileşte pe cetăţenii noştri în special în regiuni îndepărtate.

Scopul aceste politici criminale nu e doar să fure oameni, dar să îi facă pe cei deportaţi să uite de Ucraina şi să nu se poată întoarce.

Iminenţa pedepsei este un principiu pe care Ucraina îl va preda Rusiei. Dar mai întâi de toate, trebuie să le arătăm pe câmpul de luptă că Ucraina nu va fi cucerită, că oamenii noştri nu se vor preda şi copiii noştri nu vor deveni proprietatea ocupanţilor”, a mai precizat preşedintele ucrainean.