Război pe avere în familia fostului șef al SRI. Ce răsturnare de situație a avut loc recent în favoarea lui Virgil Măgureanu

Virgil Măgureanu a fost primul șef al Serviciului Român de Informații, ocupând această funcție mai bine de șapte ani, între martie 1990 și aprilie 1997. În iunie 2017, Măgureanu, care în prezent are 83 de ani, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni împotriva umanității, în dosarul Mineriada, alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman și Miron Cozma.

Cuscra lui Virgil Măgureanu a cumpărat două terenuri la Snagov

În decembrie 2020, Curtea Supremă a decis joi restituirea dosarului Mineriadei la Parchetul Militar pentru refacerea rechizitoriului trimis în 2017 în camera preliminară, iar de atunci acesta este tergiversat. Numele lui Virgil Măgureanu apare într-un dosar în care el și soția sa sunt implicați într-un proces legat de două terenuri de la Snagov cu o suprafață totală de 4.200 metri pătrați pe care susțin că le-au cumpărat prin intermediul fostei lor cuscre, care a ridicat acolo o vilă pe unul din terenuri.

Dosarul a fost înregistrat pe 18 decembrie 2014 la Tribunalul Ilfov, conform datelor consultate de FANATIK, și are obiectul „acţiune în declararea simulației”. Soții Măgureanu au chemat-o în instanță pe fosta lor cuscră, D. P, mama Alinei Petrei, fosta soție a fiului lui Măgureanu, Marian, de care a divorțat în 2014. Marian Măgureanu a decedat în martie 2021. Virgil Măgureanu și soția sa au arătat că prin intermediul contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 4322/06.10.2003 şi 4324/06.10.2003, două persoane au vândut pârâtei suprafeţele de teren de 2.500 metri pătrați şi 1.700 metri pătrați, teren neagricol situat în extravilanul comunei Snagov, suprafaţă totală dobândită fiind de 4.200 mp.

Soții Măgureanu au arătat că, în realitate, suprafaţa de 4.200 mp a fost achiziţionată de către aceştia fiind în ipoteza unei simulaţii prin interpunere de persoane, pârâta fiind o persoană apropiată reclamanţilor (soacra fiului lor). Ulterior, terenul a fost dezmembrat, o parte fiind înstrăinată către o firmă şi o persoană fizică, iar pentru suprafaţa de 1265 mp reclamanţii au mandatat pe fiul lor să edifice o construcţie pe terenul rămas cu destinaţia de locuinţă arătând că este de notorietate pentru vecini şi prieteni că reclamanţii sunt proprietarii atât ai terenului cât şi al construcţiei.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Instanța a reținut că, pe 06.10.2003, pârâta a înstrăinat suprafaţa de 670,42 mp din terenul de 1.700 mp dobândit, astfel cum reiese din actul autentificat sub nr. 4325/06.10.2003. Ulterior, la data de 02.11.2004, pârâta a înstrăinat suprafaţa de 2.265,58 mp din aceleaşi terenuri cumpărate inițial, rămânând în proprietatea acesteia un lot în suprafaţă de 1.264,68 mp. La data de 02.08.2004 pe numele pârâtei a fost emisă autorizaţia de construire pentru edificarea unei locuinţe S+P+E, gard de apărare mal, bazin vidanjabil, alei, record electric pe terenul din Snagov.

Tribunalul a constatat că soții Măgureanu nu au dovedit că între părţi a existat o convenţie

Instanța a reținut că soții Măgureanu au formulat acţiunea invocând caracterul simulat al actelor de dobândire a suprafeţei de teren. Simulaţia presupune existenţa concomitentă între aceleaşi părţi a două contracte: unul public, aparent, denumit şi contract simulat, prin care se creează o anumită aparenţă juridică ce nu corespunde realităţii şi altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinţei reale a părţilor şi prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparenţa juridică creată prin actul public, simulat. Virgil Măgureanu și soția sa au invocat existenţa unei înţelegeri secrete între aceştia şi pârâtă, în sensul că adevăratul beneficiar al celor două contracte de vânzare cumpărare ar fi reclamanţii care au achitat şi preţul. Ei au susţinut că între părţi nu s-a încheiat un act scris întrucât reclamanţii erau cuscrii pârâtei şi au avut încredere în acesta.

Instanța a observat că Virgil Măgureanu și soția sa invocă existenţa unui înţelegeri secrete între aceştia şi pârâtă şi nu între părţile actului aparent reprezentat de cele două contracte de vânzare cumpărare. Or, simulaţia prin interpunere de persoane presupune că ambele părţi din contractul aparent urmăresc, în mod conştient, ca efectele să se producă faţă de o terţă persoană căreia i se asigură anonimatul tocmai prin interpunerea de persoane. Instanța a arătat că vânzătoarea în contractul autentificat sub nr. 4322/06.10.2003 a arătat în răspunsul formulat cu privire la cererea soților Măgureanu de intervenţie forţată că nu are cunoştinţă despre existenţa unei astfel de înţelegeri cu privire la existenţa altui beneficiar al contractului şi nu a luat parte la o astfel de înţelegere.

De asemenea, nici în ceea ce priveşte pe vânzătoarea din contractul autentificat sub nr. 4324/06.10.2003 nu există o dovadă privind încheierea unei convenţii secrete care să dubleze actul public şi care să prevaleze voinţei aparente. Întrucât reclamanţii nu au susţinut şi nici nu a făcut dovada că la încheierea actului secret ar fi participat şi terţii vânzători, tribunalul nu a reținut ca fiind îndeplinite condiţiile simulaţiei prin interpunere de persoane, ci ale mandatului fără reprezentare. Tribunalul a constatat că soții Măgureanu nu au dovedit că între părţi a existat o convenţie care să vizeze caracterul fictiv al celor două acte de vânzare-cumpărare. Prin urmare, având în vedere că Virgil Măgureanu și soția sa nu a făcut dovada contrară, rezultă că voinţa reală a părţilor a fost aceea ca dreptul de proprietate să fie transmis în patrimoniul pârâtei.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

Curtea de Apel București a trimis dosarul spre rejudecare

Pentru aceste considerente, Tribunalul Ilfov a respins, pe 11 octombrie 2022, solicitarea soților Măgureanu de a se constata caracterul simulat al contractelor de vânzare cumpărare nr. 4322/06.10.2003 şi 4324/06.10.2003. În ceea ce priveşte cel de-al doilea petit al acţiunii introductive vizând constatarea calităţii reclamanţilor de proprietari asupra construcţiei edificate pe terenul în suprafaţă de 1.265 mp, tribunalul a constatat că nu este întemeiat prin raportare la dezlegarea dată primului petit. Potrivit prevederilor art. 489 din vechiul Cod civil: „Proprietatea pământului cuprinde în sine proprietatea suprafeţei şi a subfeţei lui”, iar conform art.792 „orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa şi că sunt ale lui, până ce se dovedeşte din contră”.

Totodată, daca plantațiile, construcțiile și lucrările au fost făcute de către o a treia persoană cu materialele ei, proprietarul pământului are dreptul de a le ține pentru el sau de a îndatora pe acea persoană să le ridice. În ceea ce priveşte construcţia edificată pe terenul în litigiu, tribunalul a constatat că aceasta s-a făcut conform autorizaţiei de construire nr. 113/04.08.2004. În cursul anului 2004, a început edificarea construcţiei cu destinaţia de locuinţă, iar la ridicarea acesteia a contribuit pârâta împreună cu fiica acesteia, la achiziţionarea de materiale în vederea construirii, deșii soții Măgureanu au susținut contrariul, conform informațiilor consultate de FANATIK în dosar.

Tribunalul a avut în vedere toată documentaţia premergătoare demarării construcţiei care are la bază solicitări ale pârâtei cât şi o serie de facturi depuse la dosar privind achiziţionarea de produse, ce oglindesc o serie de materiale necesare unui proces de construire al unei locuinţe în perioada imediat următoare emiterii, produse achiziţionate de fiica pârâtei, iar acest aspect se coroborează cu declaraţia unui martor în care se arată că această construcţie a fost realizată de pârâtă fiind destinată fiicei şi ginerelui. Soții Măgureanu au formulat apel la decizia Tribunalului București, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Pe 13 decembrie 2023, instanța a anulat sentinţa civilă apelată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, astfel că dosarul va ajunge din nou la Tribunalul București.