News

Vladimir Putin readuce lumea în secolul XX și re-energizează NATO prin invazia Ucrainei. „Este începutul celui de-al doilea sfârșit al Războiului Rece”

Atacul declanșat de Vladimir Putin asupra Ucrainei, indiferent de obiectivele sale strategice, a reușit să revitalizeze NATO și să unească lumea occidentală împotriva Rusiei, într-o nouă dinamică a Războiului Rece.
25.02.2022 | 19:31
Vladimir Putin readuce lumea in secolul XX si reenergizeaza NATO prin invazia Ucrainei Este inceputul celui deal doilea sfarsit al Razboiului Rece
SUA și Europa într-un nou Război Rece față de Rusia. Sursa foto: colaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Atacul asupra Ucrainei, declanșat joi de către Vladimir Putin, indiferent de obiectivele sale anunțate, pare să fi reușit încă din prima zi să revitalizeze Alianța Nord-Atlantică dar și să unească lumea occidentală împotriva Rusiei.

Dacă liderul de la Kremlin a pornit acest atac dintr-o paradigmă a secolului XX, acuzând NATO că vrea să ocupe un stat aflat în zona Rusiei de influență, această viziune pare să se fi materializat în contextul în care relațiile Occidentului cu Rusia par să intre într-o nouă dinamică a Războiului Rece.

ADVERTISEMENT

„Începutul celui de-al doilea sfârșit al Războiului Rece”

Joi seară președintele SUA, Joe Biden, a anunțat impunerea unui nou set de sancțiuni economice împotriva Rusiei și, în ceea ce CNN a numit ca „un duel în stilul noului Război Rece”, a subliniat că președintele Vladimir Putin va deveni „un paria pe scena internațională”.

„Alegerea lui Putin de a face un război total nejustificat împotriva Ucrainei va lăsa Rusia mai slabă şi restul statelor mai puternice. Nu intenţionez să discut cu Putin. El va fi un paria pe scena internaţională”, a spus președintele SUA care a adăugat că NATO va continua să-și sporească prezența militară pe flancul estic, subliniind că angajamentul de apărare comună al aliaților este mai puternic ca niciodată.

ADVERTISEMENT

Experții în relații internaționale au subliniat că invazia declanșată de Vladimir Putin asupra Ucrainei va readuce relațiile dintre țările occidentale și Rusia înapoi în dinamica anilor Războiului Rece.

„Pe lângă efectele imediate ale declanșării acestui atac, mă refer la criza refugiaților, la destabilizarea economică, vom asista probabil la ruperea relațiilor economice între zona Rusiei și țările occidentale. Vom avea un nou Război Rece. Să ne gândim cum era în primii 10-15 ani ai Războiului Rece, perioada anilor 45 până la finalul anilor 60, o perioadă de încordare, de lipsă de comunicare. Se prefigurează o Europă a blocurilor ostile acum, linia de frontieră nu mai este doar o linie de graniță ci una de ostilitate, mult mai clar decât era până acum”, a declarat Șerban Cioculescu, analist de politică externă.

ADVERTISEMENT

„Începutul celui de-al doilea sfârșit al Războiului Rece începe”, a scris pe Twitter și profesorul Sebastian Huluban, fostul consilier pe probleme de securitate al președintelui Iohannis. „În timp ce Putin se sinucide, Uniunea Europeană renaște. Bine ați venit la cel de-al doilea (și ultim) sfârșit al Războiului Rece”, a mai scris acesta după ce Ursula von der Leyen a anunțat joi un nou set de sancțiuni financiare la adresa Rusiei.

Fostul deputat liberal Ovidiu Raetchi, în prezent președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă este de părere că Vladimir Putin a comis o greșeală strategică evidentă, pentru că Occidentul în fața unor amenințări clare se mobilizează imediat iar superioritatea tehnologică și financiară își va spune cuvântul. În plus, imaginile cu tancurile rusești în centrul Kievului reprezintă cea mai bună delegitimare a mișcărilor de extremă dreapta din Europa, adesea simpatizante ale liderului de la Kremlin.

ADVERTISEMENT

„Fiind o alianță defensivă, NATO se mobilizează optim în contextul unor amenințări. În momente de pace statele din NATO se orientează spre creștere economică, știință, investiții, prosperitate, pentru că Occidentul nu este interesat de lansarea unor conflicte și de o postură războinică. Dar în fața unor amenințări sau atacuri Occidentul se mobilizează rapid și forța sa tehnologică și economică își spune cuvântul. Vedeți cazul britanic din 1939 și american din 1941. Deci Rusia a comis o eroare majoră, din perspectiva propriilor interese, amenințând NATO, pentru că Alianța va deveni mult mai unită și mai coerentă.

ADVERTISEMENT

În plus, dreapta radicală europeana trăia de multă vreme într-o ambiguitate rușinoasă cu Putin, cu care si-a găsit unele puncte comune. Acum aceasta dreaptă este grav delegitimată, reacția europenilor fiind masiv împotriva regimului Putin”, a declarat pentru FANATIK, Ovidiu Raetchi.

Istoricul Vlad Nistor, fost director al Institutului Diplomatic Român este de părere că atacul asupra Ucrainei declanșat de Putin a trimis Occidentul într-un nou Război Rece, însă unul în care liderul de la Kremlin este lipsit de aliați importanți.

„Este deja foarte evident că ne aflăm într-un nou Război Rece. Nu există alternativă. Prin acțiunile președintelui Putin, pentru că ele sunt în bună măsură legate de veleitățile sale expansioniste, revizioniste și revanșarde, a rupt orice fel de punte de legătură nu numai cu țările occidentale dar chiar cu întreaga lume. Nu există un singur stat în lumea asta care să fi fost de acord măcar în mod voalat cu acțiunile Federației Ruse. Nici măcar China, în niciun caz India, președintele Erdogan, care era un apropiat al lui Putin la un moment dat, a fost extrem de ferm.

Nu mai există cale de întoarcere. Și cine mai dă vreodată mâna cu Vladimir Putin se discreditează pe vecie. Este deja un paria în comunitatea internațională, a declarat pentru FANATIK europarlamentarul Vlad Gheorghe Nistor, fost director al Institutului Diplomatic Român.

Acesta însă s-a arătat dezamăgit de faptul că unele țări europene au blocat sancționarea Rusiei prin excluderea sa din sistemul SWIFT.

„Și eu sunt extrem de dezamăgit, cum mi s-a părut a fi și președintele Biden, de reacția a trei țări UE, vorbesc de Germania, Italia și Ungaria, care nu au acceptat excluderea Federației Ruse din sistemul SWIFT. Eu sunt convins că vor accepta până la urmă pentru că lucrurile vor deveni din ce în ce mai grave, nu am deloc senzația că Putin va renunța la mișcările sale. Acest refuz însă dovedește că interesele lor economice, extrem de evidente mai ales în cazul Germaniei și Italiei, primează asupra drepturilor fundamentale ale lumii democratice, au făcut ca aceste țări să ridice un semn de întrebare asupra coerenței și consistenței alianței noastre.

Să nu uităm că Nord Stream 2 nu a fost blocat de Germania, Statele Unite au făcut asta. Sigur, poate îi putem înțelege pe guvernanții de la Berlin, în condițiile în care Germania are investiții în Rusia mai mari decât restul tuturor țărilor occidentale la un loc, din Japonia până în Statele Unite”, a mai precizat istoricul Vlad Gheorghe Nistor pentru FANATIK.

În fapt, analistul politic Sorin Ioniță, președintele ONG-ului ExpertForum, este de părere că proiectul Nord Stream 2 este complet îngropat prin acest atac al Rusiei și susține că, încă de la început, acesta a fost un proiect geo-strategic al Moscovei și nicidecum unul energetic.

„Pentru noi, în Occident, nu cred că mai poate fi vorba de tot felul de afaceri care se făceau cu Rusia, nu cred că un partid german important mai poate susține Nord Stream 2. E o îngropare a acelui proiect. Pe asta fusese negocierea dintre americani și germani, “lăsați-o mai moale, că mai negociem noi cu el, că îl cocoloșim”.

Greșeala s-a făcut cu mult timp în urmă, dacă ne referim la acest proiect sau în general la alte mari proiecte cu Rusia. El era oricum cam contra politicilor comune europene în energie. Multă lume a spus că nu e în regulă, că subminează în mod evident strategia de a avea o piață comună în Europa. El nu are alt sens economic decât ocolirea Poloniei și a Ucrainei, alminteri țevi de gaz existau destule pentru transport chiar mai ieftin, prin Ucraina, prin Belarus, însă ele treceau prin Polonia. Proiectul s-a făcut geopolitic”, a susținut Sorin Ioniță într-un interviu acordat pentru Observator News.

România, la granița noii Cortine de Fier

Într-un articol publicat în Foreign Affairs, intitulat „Dar dacă Rusia câștigă?”, profesorii Michael Kimmage și Liana Fix, vin cu o serie de supoziții argumentate cu privire la ce se va întâmpla în Europa în condițiile în care Vladimir Putin ar reuși să obțină în Ucraina o victorie strategică, după modelul obținut în Siria.

În opinia acestora, în cazul unei victorii strategice a Rusiei în Ucraina, ideea de securitate în Europa va însemna doar apărarea membrilor UE și NATO. Orice alt stat din afara acestor organizații, cu excepția Finlandei și a Suediei, va trebui să se apere singur. Sub amenințarea Rusiei, politica de extindere a UE și NATO va fi încheiată de facto, cu SUA și UE într-un război economic permanent cu Rusia.

„Analogiile cu Războiul Rece nu vor fi de ajutor într-o lume cu o Ucraină rusificată. Granița Războiului Rece din Europa a avut punctele sale fierbinți, dar a fost stabilizată într-un mod reciproc acceptat prin Tratatul de la Helsinki din 1975. În schimb, suzeranitatea rusă asupra Ucrainei ar deschide o zonă vastă de destabilizare și insecuritate de la Estonia la Polonia la România. spre Turcia.

Atâta timp cât va dura, prezența Rusiei în Ucraina va fi percepută de vecinii Ucrainei ca provocatoare și inacceptabilă și, pentru unii, ca o amenințare la adresa propriei securități. Pe fondul acestei dinamici schimbătoare, ordinea în Europa va trebui concepută în primul rând în termeni militari, ceea ce va fi în interesul Kremlinului.

Rusia are cea mai mare armată convențională din Europa, pe care este mai mult decât gata să o folosească. Politica de apărare a UE – spre deosebire de cea a NATO – este departe de a fi capabilă să ofere securitate membrilor săi. Astfel, asigurarea militară, în special a membrilor estici ai UE, va fi cheia. A răspunde unei Rusii revanșiste cu sancțiuni și cu proclamări retorice a unei ordini internaționale bazate pe reguli nu va fi suficient”, scriu cei doi autori în analiza publicată în Foreign Affairs.

În opinia acestora prezența numeroasă a trupelor NATO pe teritoriul României și a altor state de pe flancul estic va deveni o realitate în anii următori. Mai mult, Statele Unite, ale cărei interese directe în securitatea Europei sunt imense se vor concentra din nou asupra acestei regiuni. În plus, în opinia autorilor, agresiunea Rusiei va semnala un nou moment de coeziune între statele NATO, inclusiv Turcia în contextul în care Marea Neagră va deveni o punct fierbinte.

„Un război în Ucraina ar reînvia NATO, nu ca o întreprindere de construire a unor democrații sau ca un instrument pentru desfășurări militare în afara teritoriilor, așa cum a fost războiul din Afganistan, ci ca o alianță militară defensivă de neegalat. Deși europenii vor cere un angajament militar mai ferm față de Europa din partea Statelor Unite, o invazie mai amplă a Rusiei a Ucrainei ar trebui să determine fiecare membru NATO să-și mărească cheltuielile de apărare. Pentru europeni, acesta ar fi apelul final de a îmbunătăți capacitățile defensive ale Europei în tandem cu Statele Unite”, subliniază cei doi profesori.

Putin, amenințare la adresa NATO

În discursul său de joi dimineața, atunci când a anunțat începerea acțiunilor militare împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a lansat și o amenințare directă pentru statele NATO în cazul în care acestea ar fi fost tentate să intervină.

„Oricine încearcă să ne împiedice, şi cu atât mai mult să creeze ameninţări pentru ţara noastră, pentru poporul nostru, trebuie să ştie că răspunsul Rusiei va fi imediat şi va atrage consecinţe pe care nu le-aţi experimentat niciodată în istoria voastră. Suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor. Au fost luate toate deciziile necesare în acest sens. Sper că voi fi auzit”, a spus Putin la finalul discursului său, în care a vorbit în special despre prăbușirea URSS.

Președintele SUA, întrebat despre aceste amenințări venite din partea liderului de la Kremlin, a declarat joi zâmbind că nu știe cui se adresează, iar liderii UE i-au transmis direct că și Uniunea Europeană este o putere nucleară.

Întoarcerea la o retorică clară a Războiului Rece pare să fi ridicat în Occident numeroase întrebări legate de sănătatea mintală a lui Vladimir Putin. Așa cum relatează The Guardian, există o îngrijorare reală că Vladimir Putin s-a izolat în idei istorice și o misiune personală de mărire, izolare agravată și de precauțiile sale exagerate față de o infecție cu COVID-19.

Publicația britanică citează o serie de declarații ale președintelui francez Emmanuel Macron, cel care în anul 2017 a avut o întrevedere caldă cu Putin la Versailles și au petrecut mai multe zile la reședința de vară de pe Coasta Mediterană. După discuțiile purtate timp de cinci ore la celebra masă albă de 15 metri a lui Putin, Macron le-a spus jurnaliștilor francezi că de data asta „tensiunea a fost palpabilă” și că liderul rus e „mult mai rigid, mult mai izolat, pierdut în idei ideologice”.

Președintele Cehiei, Milos Zeman, s-a referit la Putin după declanșarea invaziei asupra Ucrainei ca fiind „un nebun”, iar alți lideri europeni au spus că acesta se scufundă într-o gândire a unui „lider autocrat”.

Vladimir Ashurkov, un apropiat al lui Alexei Navalnîi, a descris discursurile lui Putin despre Ucraina ca fiind „foarte bizare”.

„Este fără precedent în retorica liderilor mondiali, dar și pentru Rusia. Este destul de ciudat. De ce ai petrece atât de mult timp privind înapoi în trecut, acum când trăim în secolul 21? E neclar cărui public este destinat, pentru că el nu va rezona nici cu rușii și nu înseamnă nimic pentru publicul internațional. Cred că se află într-un fel de concept auto-indus al realității, unul revanșist, bazat pe trecut și pe trauma dizolvării Uniunii Sovietice. Sincer vorbind, ne aflăm într-o situație în care liderul unei țări nucleare majore trăiește în propria sa lume”, a declarat acesta citat de The Guardian.

Fostul candidat la președinția României, Theodor Paleologu, a declarat vineri, într-un interviu pentru RFI, că discursul președintelui Putin a fost unul „absolut delirant”. „Vorbea de denazificarea Ucrainei. Este o formulă absolut halucinantă. Te întrebi dacă omul ăsta mai are contact cu realitatea. Denazifici o țară al cărei președinte este de origine evreiască. Denazifici o țară în care extrema dreaptă a avut 2,15% la ultimele alegeri parlamentare. Asta mi se pare de altfel foarte îngrijorător, discursul delirant al președintelui Putin”, a spus Paleologu.