Cum a ”uitat” NATO de regiunea critică a Mării Negre. ”Rusia este ca un șarpe Boa încolăcit în jurul gâtului Ucrainei, care tot strânge și strânge”

Conflictul dintre Rusia și Ucraina pare să fi luat pe nepregătite întreaga lume. Cu toate că semnalele invaziei au fost transmise de zile și săptămâni bune, opinia publică s-a trezit cu războiul la ușă pe nepusă masă.

În momentul în care trupele ruse au intrat în Ucraina, cea mai apropiată navă a unui aliat NATO se afla în Marea Mediterană. Ultima navă a unui stat din Alianța Nord-Atlantică, staționată în Marea Neagră, a părăsit aceste ape în urmă cu mai bine de o lună. Este vorba de un vas francez, care a fost în Marea Neagră în prima parte a lunii ianuarie.

De atunci, nicio navă NATO nu a mai patrulat în apele Mării Negre, conform site-ului turhisknavy.net, care urmărește mișcările vapoarelor militare străine. În același timp, nu mai puțin de 16 nave ale flotei rusești au intrat în Marea Neagră.

Astfel, un flanc important al NATO, Marea Neagră, a rămas complet expus, în timp ce alianța nu a reușit să își stabilească și să își stabilizeze, în același timp, o prezență în aceste ape.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Un motiv important pentru această absență o reprezintă chiar divergențele între membrii alianței referitoare la potențiala provocare ce ar fi putut fi lansată marinei ruse din zonă. S-a ajuns astfel la o lipsă de coerență în strategia NATO pentru Marea Neagră..

Anumite state membre, mai ales Turcia, au avut reticențe în a patrula în Marea Neagră pentru a evita să provoace Kremlinul. Sunt, desigur, și limitări bugetare, pe lângă existența unor alte priorități la nivelul celor mai importanți aliați NATO.

NATO are peste 120 de nave în apele nordice și ale Mediteranei, însă lipsește din Marea Neagră

Comerțul maritim desfășurat de Ucraina prin Marea Neagră a fost perturbat de Rusia încă dinainte de invazie. Porturile ucrainene au primit din ce în ce mai puține vase, conform datelor disponibile referitoare la traficul din Marea Neagră. În prezent, porturile țării sunt închise.

”Este ca un șarpe Boa încolăcit în jurul gâtului Ucrainei, care tot strânge și strânge”, consideră amiralul în retragere James Foggo, care a comandat flote americane și ale NATO în Europa pentru aproximativ un deceniu, până în 2020. ”Alianța are nevoie de o strategie maritimă.”

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

În cursul zilei de joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara că asaltul asupra Ucrainei s-a făcut nu doar terestru și aerian, ci și pe cale maritimă. Acesta afirma, în paralel, că NATO are mai bine de 120 de nave aliate răspândite între apele nordice și până în Mediterană, dar și peste 100 de avioane de luptă în stare de alertă.

NATO a negat, în trecut, că neglijează Marea Neagră, iar la începutul lunii februarie, Stoltenberg declara că securitatea zonei este de o ”importanță strategică vitală” pentru alianță. Trei membri NATO, dar și doi parteneri apropiați, între care Ucraina, au ieșire la Marea Neagră.

Alianța s-a concentrat pe trupe la sol și are de gând să aducă peste 4.000 de soldați în România și Bulgaria, dar și în Ungaria și Slovacia, țări care au graniță cu Ucraina. În plus, SUA mai trimite alte 3.000 de trupe în Polonia și în România.

Între timp. în pregătirea invaziei, Rusia a adus la granițele Ucrainei peste 150.000 de trupe. Vladimir Putin a somat NATO să înceteze extinderea către est în Europa și a dat startul atacului în noaptea de miercuri spre joi. Acesta a motivat operațiunea ca fiind necesară pentru protecția împotriva unor pericole ce provin din Ucraina.

Kremlinul s-a simțit ”strâns cu ușa” de ”intensificarea activităților militare” NATO în Marea Neagră

Moscova consideră că NATO trebuie să stea departe de apele sale și declara recent că mișcările din Marea Neagră reprezintă doar o mișcare programată de resurse militare. Kremlinul s-a plâns de mai multă vreme despre ceea ce numește o intensificare periculoasă a activității militare a SUA și a aliaților săi în Marea Neagră. NATO a insitat că aceste mișcări sunt pur defensive.

Răspunsul naval al alianței față de Rusia are implicații și față de capacitatea Occidentului de a-și revendica interesele în alte zone ale lumii, cum ar fi Marea Chinei de Sud, unde Beijingul afirmă că deține suveranitatea.

”Dacă, având toată lumea ațintită în această direcție, nu putem să descurajăm Kremlinul, nu cred că vor fi prea impresionați chinezii când le vom spune punctul nostru de vedere despre Taiwan sau despre Marea Chinei de Sud”, consideră generalul în rezervă Ben Hodges, care a condus trupele americane din Europa între 2014 și 2017. Acesta a avut o întâlnire cu Volodimir Zelenski la începutul lui februarie.

Rusia s-a bazat pe apele calde ale Mării Negre încă de acum trei secole: ”Chiar de pe vremea lui Petru cel Mare, Rusia a fost îngrijorată cu privire la lipsa accesului maritim la ape calde pe tot parcursul anului”, afirmă contraamiralul în rezervă Duncan Potts.

Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 i-a permis lui Putin să militarizeze, încet dar sigur, Marea Neagră. Trupele ruse au preluat portul din Sevastopol și chiar au scufundat multe nave ale marinei ucrainene.

Prezența militară a Rusiei în Crimeea și modernizarea flotei în ultimii ani, ”a înclinat balanța de putere din Marea Neagră în favoarea Kremlinului”, spune Stephen Flanagan, analist la think tank-ul RAND Corporation, din SUA, conform reuters.com. Moscova are staționate în apele Mării Negre nu mai puțin de 18 nave de război importante, având ”o forță incredibilă de a demara operațiuni împotriva Ucrainei.”

Comerțul maritim, vital pentru economia Ucrainei

Între timp, prezența NATO în aceleași ape a fluctuat de-a lungul timpului. Conform aceluiași site al marinei din Turcia, forțele navale aliate au petrecut 180 de zile în Marea Neagră în 2021, în creștere față de 60 de zile în 2016, dar mai puțin decât cele 200 de zile din 2014.

Aliații NATO care nu au ieșire la Marea Neagră au adus aici 31 de nave în 2014, dar numărul a scăzut la 14 doi ani mai târziu. În urmă cu un an, a crescut din nou la 31 numărul navelor de război. Distrugătorul USS Arleigh Burke a părăsit marea în decembrie 2021, iar Marina Regală a Marii Britanii n-a mai fost prezentă în regiune încă din vară.

Ucraina se bazează foarte mult pe zona de coastă pentru comerț; mai bine de jumătate din exporturile și importurile țării vin pe cale maritimă. Portul Odessa, cel mai mare al Ucrainei, în același timp cel mai mare terminal de gaz și petrol al țării, a fost atacat cu rachete în cursul zilei de joi. În plus, comerțul maritim a fost suspendat după ce trupele ruse au declanșat invazia.

Companiile au devenit încă dinainte reticente să-și mai trimită navele către Ucraina, din cauza prezenței navelor de război ale Moscovei. Asta după ce oricum și Ucraina, la fel ca restul lumii, era afectată de problemele globale din lanțul de aprovizionare, cauzate de pandemie.

Între 1 și 20 februarie, doar 25 de nave cargo mai ajunseseră în porturile ucrainene, în vreme ce în ianuarie 48 de astfel de nave andocaseră. Și în portul Odessa s-au înregistrat scăderi ale comerțului. În aceeași perioadă amintită anterior din februarie, doar 46.457 de containere au fost descărcate în port, față de 82.091 în ianuarie și 97.027 în decembrie 2021.

Turcia, prinsă între ciocan și nicovală în problematica Mării Negre

Unii diplomați spun că NATO ar fi trebuit să aibă deja pregătită o misiune de patrulare maritimă în Marea Neagră. Lipsa unei astfel de prezențe a permis Rusiei să blocheze anumite zone din largul coastelor României și Bulgariei, în timp ce Moscova desfășura exerciții în Marea Neagră.

Din păcate, Bulgaria și România au capacități maritime modeste, astfel că NATO se bazează pe Turcia. Conform Convenției Internaționale de la Montreux, din 1936, Turcia controlează trecerea navelor între Mediterană și Marea Neagră. Navele din țări care nu au ieșire la această mare, cum ar fi Franța sau Marea Britanie, pot staționa cel mult 21 de zile într-o singură tură.

Turcia, totuși, trebuie să balanseze datoriile pe care le are față de NATO cu relația diplomatică pe care Erdogan o are cu Putin. ”NATO are o mână legată la spate”, spune Paul Taylor, analist la think tank-ul Friends of Europe, referindu-se la ezitările Turciei de a impune mai mult control asupra Mării Negre.