Războiul contra drogurilor, dus cu o instituție fără personal. Agenția Antidrog a funcționat ani în șir cu deficit de medici și psihologi

Agenția Națională Antidrog (ANA) a fost gândită ca un instrument esențial în combaterea consumului de droguri, însă un raport recent al Curții de Conturi arăta că instituția funcționează cu deficit important de personal și resurse, ceea ce i-a afectat eficiența. În ultima perioadă, s-a început un proces de remediere a problemelor, iar Ministerul de Interne pregătește o reformare mai amplă a ANA, în contextul în care accidentul rutier de la 2 Mai a arătat cât de mare a devenit problema consumului de droguri în România.

Numărul de specialiști, la jumătate din necesar

Ani în șir, dependenții de heroină nu avut acces la tratament de substituție (metadonă) decât dacă aveau norocul să locuiască în București, iar Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), deschise de Agenție în județe nu aveau personal suficient, lipsind fie medici, fie asistenți sociali, fie psihologi, iar uneori toți trei. În plus, s-au alocat bani pentru comunități terapeutice care nu au fost folosite cu anii.

„Capacitatea ANA de a oferi servicii de asistență integrată este afectată semnificativ atât de lipsa resurselor umane specializate la nivelul fiecărui CPECA, cât și de resursele materiale avute la dispoziție. Astfel, actuala formă de organizare și funcționare, nu permite asigurarea uniformă și constantă, la nivelul cererii, a serviciilor minime de asistență integrată. Pe fondul unui fenomen al consumului de droguri care ia amploare atât prin creșterea numărului de utilizatori, în special în rândul tinerilor din mediul școlar, cât și prin extinderea spectrului de droguri consumate ilegal, atâta vreme cât nu se efectuează o colectare riguroasă a datelor, ANA nu va putea dimensiona propria rețea de centre pentru a putea asigura servicii integrate eficiente, eficace și accesibile”, este concluzia din raportul de audit al performanței privind tratamentul consumatorilor de droguri, publicat în această lună de către Curtea de Conturi.

În primul rând, rețeaua de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog (CPECA) ce funcționează în fiecare județ și sector al Capitalei a fost de la bun început subdimensionată. Teoretic, fiecare centru ar trebuie să aibă cel puțin un medic, un psiholog și un asistent social, însă ordinul de de ministru de Interne din 2011 nu a prevăzut numărul necesar la 141, cât ar fi trebuit pentru cele 47 de CPEC, ci doar la 117 și nici măcar acestea nu sunt ocupate integral, astfel că în 87% din CPECA nu există echipă terapeutică completă care să poată oferi serviciile minime de asistență integrată.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

„Din 117 posturi prevăzute pentru asistență sunt ocupate doar 69. Diferența de 48 de posturi vacante nu au fost încadrate din diverse motive, respectiv: lipsa specialiștilor în domeniul asistenței consumatorilor de droguri, nivelul de salarizare al medicilor care lucrează în rețeaua ANA este redus comparativ cu cel al medicilor care lucrează în cadrul structurilor Ministerului Sănătății, ANA nefiind considerată unitate medico-socială, domeniul de activitate este neatractiv și prezintă riscuri specifice adicțiilor ș.a.”, se spune în raportul Curții de Conturi.

Pentru perioada supusă auditării, 2018-2022, s-a constatat că doar 6 centre ((Sector 1, Sector 3, Sector 4, Sector 5, Sector 6, Timiș) puteau oferit servicii minime în cele trei domenii – medical, psihologic, social, în timp ce 9 centre nu aveau nici medic, nici psiholog și nici asistent social (Sector 2, Călărași, Teleorman, Bacău, Covasna, Gorj, Olt, Botoșani, Arad).

Dependenții de heroină, lăsați să se descurce singuri

De asemenea, ANA a fost gândită să aibă, pe lângă CPECA și unități specializate, precum centre de asistență integrată în adicții (CAIA), farmacie cu circuit închis, centre de zi, centre socio-vocaționale, comunități terapeutice ș.a. pentru furnizarea de servicii de asistență integrată în adicții, dezvoltate la nivelul fiecărui județ. Numai că înființarea lor nu era obligatorie, astfel că subfinanțarea Agenției nu a permis decât derularea a trei programe de tip CAIA și un program de tip centru de zi, precum și o singură farmacie cu circuit închis. Pentru aceste programe adiționale nu au fost angajați oameni în plus, astfel că sarcina a căzut tot pe personalul din centrele de evaluare și consiliere, oricum subdimensionat.

Una dintre problemele în curs de rezolvare este aceea a accesibilității tratamentului de substituție pentru dependenții de heroină. Ani în șir, tratamentul cu metadonă a fost disponibil doar în București, astfel că numărul solicitanților a făcut să se formeze liste lungi de așteptare la Agenția Antidrog. „Accesul la servicii se face cu dificultate întrucât eliberarea unui loc de tratament substitutiv este îngreunată de însuși procesul îndelungat de administrare a metadonei”, constata Curtea de Conturi.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Astfel că un dependent de heroină din provincie era lăsat să se descurce singur, fără să aibă acces la medicamentul care l-ar fi ajutat să depășească perioada dură de sevraj, cu dureri musculare și de oase, insomnii, diaree, vomă ș.a. Din 2023, tratamentul substitutiv este disponibil și la Cluj, iar în curând metadona va putea fi administrată și la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași.

O a treia problemă majoră a fost legată de incapacitatea ANA de a utiliza resursele pe care le avea. În 2007-2010 au fost alocate fonduri pentru trei comunități terapeutice (centre rezidențiale care să faciliteze reintegrarea consumatorilor de droguri în societate): în comuna Mica, jud. Cluj (813.228 lei), în orașul Bălan, jud. Harghita (505.585 lei) și în comuna Recea – Dejani, jud. Brașov (2.001.794 lei), la care s-au adăugat 529.721 lei pentru dotarea lor.

„Deși centrele de la Bălan și Dejani, prevăzute fiecare cu o capacitate de 30 de beneficiari, au avut integral dotările necesare funcționării, în fapt, acestea nu au funcționat niciodată. Procesul de operaționalizare a acestora a trenat, motivat în anul 2019 de procedura greoaie privind angajarea personalului necesar, cadrul legislativ aplicabil care nu permitea externalizarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și numărul relativ mic al beneficiarilor”, se spune în raport. Din fericire, Agenția Antidrog a demarat recent procedurile de transfer ale centrelor către alte instituții, mai ales că în acest domeniu pot fi cooptate și ONG-uri care să asigure acest tip de servicii, cu susținerea statului.

Speranțe noi pentru Agenția Antidrog

Conducerea ANA a fost preluată în septembrie 2022, cu titlu interimar, de către comisarul-șef Ramona Dabija. Aceasta nu contestă afirmațiile din raportul Curții de Conturi, dar susține că o parte din probleme sunt în curs de remediere. „A fost un proiect pilot – că ei la Curtea de Conturi și-au schimbat un pic optica – și au luat în calcul toate activitățile pentru 2022. Deși eu am venit la sfârșitul lui 2022 și am mai remediat din lucruri, ei nu au mai luat în calcul 2023”, a declarat, pentru FANATIK, Ramona Dabija.

De altfel, după publicarea raportului, Agenția Antidrog a venit cu o serie de precizări în care se spunea că au fost făcute eforturi pentru ocuparea posturilor vacante astfel că în anul 2022 au fost 240 angajați (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenți sociali, 99 prevenirea consumului de droguri. În pofida deficitului de personal, ANA preciza că a crescut numărul beneficiarilor serviciilor pe care le oferă, de la 2.021 în anul 2021 la 2.976 în 2022.

Între timp, Ramona Dabija a fost reconfirmată prin concurs ca director al Agenției, iar după tragedia de la 2 Mai din această vară, când un șofer drogat a ucis două persoane, MAI intenționează să relanseze activitatea Agenției. „Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenției Naționale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficiența activităților derulate, nu doar de Agenția Națională Antidrog, dar și de ceilalți parteneri cu atribuții în prevenirea traficului și consumului de droguri, precum și utilizarea judicioasă a resurselor alocate”, preciza ANA.