Ministerul Afacerilor Interne a pus în dezbatere publică trei proiecte de lege prin care dorește să combată consumul și traficul de droguri, în cazul unor prevederi fiind de mirare că abia acum sunt introduse. Astfel, este blocată posibilitatea ca traficanții de droguri să obțină pedepse înjumătățite denunțându-și victimele, adică pe cei care consumă.
Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri prevede, în momentul de față, că pedepsele legate de aceste fapte pot fi înjumătățite dacă cei vizați „denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri”. Prevederea era menită să stimuleze obținerea de informații legate de rețelele create de traficanții de droguri, însă practica a probat că victimele denunțurilor erau alți consumatori, iar traficanții primeau pedepse mai mici denunțându-i pe aceștia. Practic, dincolo de faptul că bilanțurile poliției și ale DIICOT erau cosmetizate prin faptul că erau mai multe condamnări, traficanții aveau o portiță de scăpare pe care o puteau utiliza fără să pericliteze rețelele importante de trafic.
Prin pachetul legislativ acest lucru nu va mai fi posibil întrucât sunt introduse o serie de condiții suplimentare pentru ca un inculpat să aibă parte de o pedeapsă mai blândă. Astfel informațiile oferite de acesta trebuie să aibă un rol determinant și să conducă la:
a) indisponibilizarea în vederea confiscării/distrugerii a unor cantități mai mari de droguri sau similare cu cele care fac obiectul faptei sale ori
b) conduc la recuperarea unor sume de bani, valori sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea unor cantități mai mari de droguri sau similare cu cele care fac obiectul faptelor sale.
Deși prevederea în vigoare se aplică de 23 de ani, abia acum MAI și-a dat seama se viciul inerent de care suferea, anume că astfel procurorii prindeau doar „plevușcă”, în timp ce marii traficanți scăpau rigorilor legii. „În prezent, o persoană prinsă în flagrant având asupra sa 1.000 kilograme de cocaină ce denunță o persoană ce a făcut trafic de droguri cu 5 grame de cocaină beneficiază de reducerea la jumătate a pedepsei, organul judiciar fiind obligat să adopte această măsură. Astfel ne aflăm în situația în care marii traficanții de droguri răspund în limite similare unei persoane minore”, se spune în nota de fundamentare a actului normativ.
Al doilea act normativ modificat prin pachetul legislativ anunțat de către Ministerul de Interne este Statutul polițistului, inclusiv prin crearea unui mecanism de verificare a situațiilor în care chiar oamenii legii sunt consumatori de droguri. Astfel, pentru admiterea în școlile de poliție, indiferent de tipul lor, candidații vor trebui să treacă și un test pentru consumul de droguri. Testarea ar putea să nu fie foarte eficientă întrucât timpii de eliminare a drogurilor din organism variază foarte mult și depind de mai mulți factori. De exemplu, metaboliții rezultați din descompunerea cocainei sau heroinei sunt eliminați din urină în două zile, pe când la cannabis urmele pot fi depistate și până la 30 de zile.
Însă testarea ar putea fi mult mai eficientă pentru polițiștii aflați în activitate întrucât printre măsurile propuse este introducerea testării prin sondaj, nu doar în cazurile în care există indicii că un polițist este consumator de droguri. Astfel, un polițist consumator de droguri va fi sub un risc constant de a-și pierde locul de muncă, indiferent de cât de bine își disimulează consumul.
În completarea acestei măsuri, este introdusă și posibilitatea „evaluării comportamentului simulat”, adică supunerea la testul poligraf, cunoscut popular sub numele de „detectorul de minciuni”. Însă în acest caz, este impusă o limitare pentru a preîntâmpina situațiile în care testul dă rezultate false. „Împotriva polițistului nu pot fi dispuse măsuri întemeiate exclusiv sau determinant pe rezultatul evaluării comportamentului simulat”, prevede proiectul.
Tot în Statutul polițistului va fi introdusă o reglementare prin care oamenii legii vor fi stimulați să se ocupe în primul rând de traficanții de droguri și mai puțin să adulmece pe la concerte și festivaluri cu speranța că vor prinde un puști cu o țigară de cannabis. Astfel, polițiștii vor putea primi bonificații în bani dacă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au avut un rol determinant în indisponibilizarea în vederea confiscării a unor sume de bani, valori sau bunuri cu o valoare cumulată de peste 500.000 lei, dacă fac obiectul unor infracțiuni sau au fost dobândite prin săvârșirea unor infracțiuni sau indisponibilizarea în vederea confiscării/distrugerii a unor cantități de droguri, substanțe ilicite cu efecte psihoactive, precursori sau substanțe folosite la producerea drogurilor, cu o valoare estimată de piață cumulată de peste 400.000 lei, precum și în alte situații care urmează să fie detaliate prin ordin de ministru. Pentru cazurile menționate anterior, bonificația va fi de 5% din valoarea cumulată, dar nu mai mult de 20 salarii medii brute pe economie.
În fine, va fi modificat și Codul Rutier, Ministerul de Interne preconizând confiscarea mașinilor în care se consumă droguri sau au fost descoperite substanțe psihotrope. Însă există și o altă modificare care a fost făcut pe baza tragediei de la 2 Mai, când autorul accidentului, Vlad Pascu, a fost oprit de polițiști, dar ulterior a fost lăsat să plece la volanul mașinii cu toate că fuseseră descoperite droguri în autovehicul.
Pentru a împiedica repetarea acestei grave neglijențe, a fost nevoie ca polițiștilor să li se spună explicit că, atunci când într-o mașină găsesc recipiente goale de alcool sau substanțe care ar putea avea efect psihoactiv, sunt obligați să testeze șoferii pentru consumul de droguri sau de alcool. Aceeași obligație o au și atunci când șoferii apar în evidențele poliției cu mențiuni legate de consumul de droguri sau alcool.