Recensământul populației României debutează în mod oficial. Noutatea pe care o aduce sondajul din 2022 ar putea influența rezultatele

După ceva mai bine de un deceniu de la ultima activitate de acest fel, astăzi, 1 februarie 2022, începe un nou recensământ al populației și locuințelor din România. Este un demers deosebit de important pentru orice țară, în general, deoarece este singura metodă prin care statul poate ști, de fapt, câți cetățeni mai trăiesc aici.

Toate statisticile pe care le citești sau pe care le auzi de ani buni încoace referitoare la populația României sunt nimic altceva decât estimări mai mult sau mai puțin grosiere. Realitatea este că nimeni nu știe în realitate câte sute de mii sau milioane de români au părăsit țara în ultimul deceniu, ca să-și facă un rost mai bun în viață.

Recensământul care debutează acum ar fi trebuit să fie organizat în urmă cu un an, la zece ani de la cel precedent, însă condițiile pandemice nu au permis organizarea sa. Lucrurile se mișcă acum și, cu o mică întârziere, vom ști tot ce trebuie să știm despre populația țării. Că se va înregistra o scădere a populației rezidente, asta se așteaptă toată lumea; nu știm însă cât de mare va fi această scădere.

La recensământul din 2011, erau 20.121.641 de români în țară, iar de-a lungul anilor ce au urmat, estimările au vorbit despre 19, 18 sau chiar 17 milioane de cetățeni care mai locuiesc aici.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Ce noutăți aduce recensământul din 2022

Noul recensământ al populației și locuințelor din România vine cu câteva noutăți importante pentru cetățenii țării. Pentru că tehnologia a mai evoluat de acum un deceniu, noul demers este 100% informatizat în toate etapele de culegere și prelucrare a datelor.

De asemenea, Institutul Național de Statistică anunță o premieră în statistica românească: la acest recensământ există posibilitatea de autorecenzare. Cu alte cuvinte, vei avea posibilitatea să completezi de unul singur toate fișele necesare pentru recensământ, fie că vrei să o faci de pe laptop sau de pe smartphone. Pentru a facilita procesul de autorecenzare, chestionarul este disponibil în limba română, în limba engleză, dar și în toate limbile minorităților naționale.

Tot în cadrul acestui demers al INS va exista și recenzarea prin interviu, iar datele vor fi înregistrate pe tablete de către un recenzor.

Când are loc, efectiv, recensământul din 2022

Cu toate că debutul recensământului are loc, în mod oficial, pe 1 februarie, prima etapă nu este destinată populației generale. Între această dată și 13 martie 2022, INS va prelua date din surse administrative și va popula baza de date RPL2021.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Ulterior, între 14 martie și 15 mai 2022, va începe recensământul propriu-zis al cetățenilor, aceasta fiind etapa destinată autorecenzării.

Cea de-a treia etapă se desfășoară între 16 mai și 17 iulie 2022 și va presupune colectarea datelor de către recenzori, prin intermediul interviurilor față în față.

Institutul Național de Statistică transmite, astfel, că informațiile colectate vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem.

Ce fel de întrebări sunt puse la recensământ

Recensământul conține întrebări dintre cele mai diverse, astfel încât să poată fi creat un profil complet al cetățeanului care este recenzat. În cazul recensământului din 2011, apăreau pe formular întrebări precum:

• Starea civilă legală/ starea civilă de fapt
• Instituția de învățământ absolvită de cel mai înalt nivel
• Statutul activității profesionale curente
• Dificultăți în desfășurarea zilnică a activității curente (de vedere, de auz, de memorare sau concentrare, etc)

Religia, întrebarea care va face diferența?

Există și o întrebare importantă referitoare la confesiunea persoanei recenzate, care în 2011 suna astfel: ”Cărei religii consideră persoana că îi aparține?”

Această întrebare a iscat multe controverse în rândul opiniei publice de-a lungul timpului. Multe persoane tinere, care se consideră agnostice sau atee, s-au văzut declarate drept religioase în fișa de recensământ, fie chiar de către recenzor, fie de către familie. Unii au făcut-o ei înșiși, tot din cauza presiunii familiei.

Odată cu recensământul din 2022 și posibilitatea de autorecenzare, rămâne de văzut cât de mult va crește procentajul celor care se declară în mod oficial atei sau fără religie. Cifrele din 2011 arată că în România erau 18.917 persoane fără religie și 20.743 de persoane atee. Este de așteptat ca aceste cifre să crească și va fi interesant unde vor ajunge aceste cifre, care în procentaje nu reprezintă nici măcar 0,2% din totalul populației din 2011.