Recunoașterea facială ar putea fi interzisă în UE. Oficialii vor să evite transformarea scenariilor Black Mirror în realitate

Recunoașterea facială folosită în spații publice reprezintă un subiect destul de spinos în societatea actuală. Lucrurile s-ar putea schimba în mai rău pentru oamenii de rând, în viitorii ani, dacă autoritățile nu iau măsuri pentru a împiedica supravegherea în masă.

În state precum China, astfel de tehnologii sunt folosite deja la scară largă, atât pentru controlul cetățenilor, cât și pentru persecuția minorităților etnice, cum ar fi cea a uigurilor.

Recunoașterea facială afectează drepturile și libertățile cetățenilor

Două dintre entitățile responsabile cu protecția confidențialității în Uniunea Europeană, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) și Comisia Europeană pentru Protecția Datelor (CEPD), au cerut o interzicere generală a folosirii oricărui tip de inteligență artificială pentru a recunoaște trăsături umane în spații publice.

”Folosirea sistemelor de identificare biometrică în spații accesibile public înseamnă sfârșitul anonimității în aceste locuri”, au declarat Andrea Jelinek, șefa CEPD, și Wojciech Wiewiórowski, Supraveghetorul Protecției Datelor Europene, într-o declarație comună.

Digi24.ro

O femeie era milionară de cel puțin o lună, dar nu și-a dat seama. Descoperirea care i-a schimbat viața

”Aplicații precum recunoașterea facială în timp real interferează cu drepturi și libertăți fundamentale atât de mult încât ar putea fi chestionată însăși esența acestor drepturi și libertăți”, mai arată cei doi.

Declarația vine ca răspuns la proiectul de lege cu privire la inteligența artificială, care restricționează folosirea de recunoaștere facială în timp real în spații publice, de către organele legii, dar care nu o interzice în mod explicit.

”O interzicere generală a folosirii recunoașterii faciale în spații accesibile public este un punct de pornire necesar dacă dorim să ne păstrăm libertățile și să creăm un cadru legal pentru AI, orientat în jurul omului”, se mai arată în comunicat.

Interzicere și pentru alte tipuri de recunoaștere a persoanelor

Pe lângă chipuri, nici mersul, amprentele, ADN-ul, vocea și alte date biometrice nu ar trebui monitorizate, arată legiuitorii. Aceștia cer o interzicere a inteligenței artificiale care folosește date biometrice pentru a recunoaște etnicitatea, genul, orientarea politică sau sexuală; ar fi încălcate astfel legile anti-discriminare europene, arată politico.eu.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Este cerută și interzicerea tehnologiilor cu inteligență artificială care susțin că pot recunoaște emoțiile, dar și orice tip de scor social, sisteme interzise pentru autorități publice, dar nu și pentru companii private.

Uniunea Europeană nu este la prima încercare de interzicere a tehnologiilor de acest fel. Chiar și în 2020, UE a luat în calcul să interzică, cel puțin temporar, pentru până la cinci ani, folosirea sistemelor de recunoaștere facială în public. Acest interval urma să ofere Uniunii suficient timp pentru a crea un cadru legal care să prevină abuzurile tehnologiei.

Tot în 2020, se contura ideea ca statele ce fac parte din UE să creeze noi autorități care să monitorizeze apariția și conținutul noilor legi cu privire la sistemele de inteligență artificială.

Statele lumii se poziționează diferit în ceea ce privește monitorizarea și recunoașterea facială în timp real. În SUA, Microsoft încearcă încă din 2018 să convingă guvernul că tehnologia trebuie controlată prin legi, pentru a fi prevenite abuzurile. Alexandria Ocasio-Cortez, membră a Congresului, a descris astfel de tehnologii ca fiind ”un fel de Black Mirror în viața reală.”

Pe de altă parte, China se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologiile de recunoaștere facială. Încă de la finalul lui 2019, statul obligă cetățenii care își cumpără cartele SIM să aibă și fața scanată, pentru a fi asociată numărului de telefon. Iar acesta este doar unul din multele exemple chineze.

O lege ce lasă loc de interpretări

Legea cu privire la inteligența artificială, propusă în urmă cu aproximativ două luni, pare că lăsa loc de interpretări și portițe, conform mai multor organizații ce activează în segmentul dreptului la intimitate.

Astfel, în proiectul de lege se arăta că trebuie interzisă folosirea inteligenței artificială pentru ”practici manipulatoare, de control social și de supraveghere în masă.” Un sistem manipulator este considerat unul care ”ar face un individ să se comporte, să aibă o opinie sau să ia o decizie în detrimentul propriei persoane, pe care nu ar fi luat-o în alt context.”

Criticii arătau că există hibe destul de mari în legislație: ”proiectul de lege nu interzice întreaga gamă de practici inacceptabile privind inteligența artificială și în particular, privind formele de supraveghere în masă bazate pe date biometrice. Astfel, există o portiță imensă pentru folosirea de către guverne și companii a tehnologiilor de supraveghere și de discriminare”, arată Sarah Chander, de la European Digital Rights.

Cu toate că acest comunicat de presă nu obligă Comisia Europeană să ia vreo decizie într-o anumită direcție, este important de menținut că viziunile și opiniile celor de la AEPD și CEPD sunt destul de influente, iar cetățenii UE s-ar putea bucura de protecție