Comisiile de specialitate din Camera Deputaților au adus modificări substanțiale proiectului de combatere a fenomenului deepfake, sancționând cu duritate crearea și difuzarea acestui tip de conținut. Totodată, în Consiliul Național al Audiovizualului va fi creată o structură distinctă care să se ocupe de identificarea și blocarea imaginilor sau conținutului audio deepfake, atât în mediul audiovizual, cât și în online.
Parcursul legislativ al proiectului de lege depus în aprilie 2023 de către deputatul Eugen Bejinariu și senatorul Robert Cazanciuc, ambii de la PSD, a început cu stângul din cauza unei erori supărătoare de redactare, în textul legii și expunerea de motive numele de deepfake fiind tradus cu neverosimilul Fals Server, deși intenția inițiatorilor era să folosească sintagma Fals Sever. Însă în pofida acestei erori, Parlamentul a luat în serios inițiativa, în contextul în care conținutul deepfake a devenit din ce în ce mai răspândit, iar problema combaterii sale a devenit o preocupare la nivel internațional.
Proiectul nu interzice explicit deepfake-urile, însă obligă pe cei care le folosesc să precizeze clar că este un material care „conține ipostaze imaginare”, avertisment care să fie afișat pe cel puțin 10% din suprafața imaginii. În forma care a trecut de Senat prin adoptare tacită a fost ușor modificată definiția conținutului deepfake, dar au fost îmblânzite sancțiunile propuse, care mergeau până la pedeapsa cu închisoare, fiind înlocuite cu amenzi între 10.000 și 200.000 de lei, cuantumul maxim putând fi aplicat în caz de recidivă.
La Camera Deputaților, sarcina de a elabora raportul pe marginea proiectului a căzut în sarcina comisiilor pentru cultură arte și mass-media și pentru tehnologia informației și comunicațiilor. În dezbaterile din comisii, au fost făcute modificări substanțiale.
Astfel, pe lângă definirea deepfake („orice conținut de tip imagine, audio și/sau video realizat de regulă cu ajutorul inteligenței artificiale sau realității virtuale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană”) a fost introdus conceptul de „utilizare malițioasă a tehnologiei”, definit drept „acțiunea intenționată de inducere în eroare, cu scopul de a crea dezinformare și/sau haos informațional prin manipularea comportamentului uman și/sau exploatarea vulnerabilităților”.
Ca o garanție împotriva utilizării malițioase a tehnologiei este afișarea mesajului privind „ipostazele imaginare”. Astfel tehnologia care poate genera deepfake va putea fi utilizată în continuare, dacă este vorba de scopuri de divertisment, precum pamflete în emisiuni TV. Prevederea a fost inspirată de o propunere de Regulament a Parlamentului European în care se recomandă statelor membre ca măsurile împotriva deepfake să nu afecteze dreptul la liberă exprimare și să fie orientate doar în scopul de preveni manipularea și dezinformarea.
Consiliul Național al Audiovizualului va deveni vârful de lance al combaterii acestui tip de falsuri pe care le va putea cerceta atât în urma unor sesizări, cât și prin sesizare din oficiu. CNA va putea să suspende provizoriu difuzarea conținutului deepfake, decizie care va trebui însă confirmată prin decizie a instanței. De asemenea, instituțiile media și furnizorii de internet sunt obligați să blocheze deepfake-urile care nu sunt marcate cu mesajul de avertisment.
De asemenea, cele două comisii au stabilit și infracțiunile la această lege, mergând până la pedepse cu închisoarea:
a) crearea/realizarea conținutului tip deepfake se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani;
b) difuzarea/distribuirea conținutului tip deepfake, cunoscând natura falsă a conținutului se pedepsește cu amendă între 60 şi 180 de zile – amendă.
Aceeași instanță care soluționează dosarele penale deschise în baza acestei legi vor trebuie să se pronunțe și asupra ridicării suspendării sau confirmării de blocare a conținutului deepfake. De asemenea, CNA va trebui să înființeze o structură specială împotriva deepfake în termen de 60 de zile de la adoptarea legii. Proiectul urmează să intre la votul final al plenului Camerei Deputaților astfel că este posibil ca legea să intre în vigoare până la sfârșitul lunii.