În mediul cultural autohton din debutul secolului XX, Natalia Negru s-a remarcat ca românca fatală din cauza căreia au murit doi scriitori celebri. E vorba de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel.
Un urmă cu mai bine de un secol, lumea literară din țara noastră urmărea cu uimire evoluția tragică a unui triunghi amoros format din doi prieteni: poeții Ștefan Octavian Iosif şi Dimitrie Anghel – şi Natalia Negru. Aceasta din urmă era o scriitoare aspirantă. De-a lungul vieții, a ajuns să plângă la căpătâiul fiecăruia, afectată de vina că le-a grăbit sfârşitul.
Născută în 1882 la Buciumeni, Galați, Natalia fost primul dintre cei doi copii ai institutorului Avram Negru și ai soției acestuia Elena. A urmat gimnaziul la Galați. După studiile liceale la Școala Centrală din București, în 1901 se înscrie la Facultatea de Litere si Filosofie, secția filosofie istorie, a Universității din București.
Are ca dascăli nume importante, precum Nicolae Iorga, Dimitrie Onciul, Ovid Densușianu, Pompiliu Eliade, Simion Mehedinți, Ioan Crăciunescu, Dimitrie Evolceanu, Ion Bianu sau Titu Maiorescu. A absolvit facultatea de litere din București, pentru limbile franceză și germană.
Încă din timpul studenției, Natalia îl cunoaște pe primul ei soț, Ștefan Octavian Iosif. Se căsătoresc în vara anului 1904, la Buciumeni, satul natal al studentei.
Anterior, nunta fusese amânată de mai multe ori de poetul nemulțumit de situația financiară pe care o avea. El spera la o slujbă mai bine plătită la momentul începerii noii vieţi de familie. Deși aprecierile pentru munca lui Iosif erau unele ridicate, la un an de la căsătorie, în cuplul Natalia – Ștefan exista multă amărăciune din pricina lipsei banilor.
Locuiesc mult timp separați. Natalia, acasă, în grija financiară a părinților, iar Ștefan, la București, legat de muncă. Sunt departe unul de altul și în momentul nașterii fiicei lor, Corina.
În scrierile sale, poetul vorbește numai de dorul pentru cele două. ”Până sâmbătă, când sper cu ajutorul lui Dumnezeu să vă strâng în braţe şi să vă sărut până m-oi sătura, până atunci, nu ştiu cum aş face să treacă vremea mai repede. Mi-e nesuferit Bucureştiul şi mi-e urâtă casa pustie, şi numai la voi e liniştea şi fericirea şi bucuria mea”.
Situația economică grea și distanța fac ca stabilitatea cuplului să se clatine. În imobilul său din Capitală, Iosif suferă tot mai mult de dor. De cealaltă parte, Natalia începe să devină tot mai rece în scrisorile pe care i le trimite.
În 1911, cei doi divorțează. Ștefan Octavian Iosif suferea de sifilis și consuma alcool. Avea să moară la Spitalul Colțea, în urma unui atac de congestie, la 22 iunie 1913. Avea doar 37 de ani. Ștefan Octavian Iosif s-a remarcat ca un poet și traducător român, membru fondator al Societății Scriitorilor Români.
Natalia Negru nu stă multă vreme singură și se recăsătorește la 3 noiembrie 1911, cu Dimitrie Anghel. Acesta din urmă este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai simbolismului în literatura română și prieten bun cu fostul soț al Nataliei.
Iosif și Anghel s-au cunoscut la Paris, în 1901, unde studiau. Deși aveau temperamente total diferite, prezentau și câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, visători și romantici.
Revenind la cuplul Natalia – Dimitrie, mariajul lor a durat și mai puțin decât cel dintre aceasta și Iosif. Relația lor a fost dominată de scandaluri, certuri și gelozii, conform Historia.
George Călinescu îi făcea o descriere perfectă lui Dimitrie Anghel: ”Cine privește fața lui Anghel înțelege aceste furori orientale: ochi migdalați, blânzi și fini, însă străvezii, exaltați, față inverosibil de prelungă, de hidalgo, greco-spaniolă ca fizionomiile fanatice ale lui El Greco.
El e de o gelozie arabă și la simpla impresie că o recenzentă n-a cruțat literatura nevestei aruncă furibund ocara, tot din lumea florilor vâzdoagă. Lovea femeia cu o floare. Oricâte vini s-ar pune în sarcina femeii, este vădit că fanaticul erotic ce furase soția prietenului fără apărare nu era un om comod. O ținea închisă cu cheia în casă, nu voia să meargă nicăieri, nici să primească pe nimeni; provoca lumea la duel”.
Mariajul celor doi se încheie abrupt în 1914. Pe 27 octombrie, Dimitrie Anghel, aflat într-o criză de anxietate extremă, se împușcă în piept, după ce trăsese un foc care a rănit-o pe Natalia.
Dus la spital la Iași, Dimitrie Anghel (42 de ani) moare de septicemie, provocată de infectarea rănii pe care singur și-o provocase. Data morții este 13 noiembrie 1914. Natalia este îngrijită și ea de un medic, care i-a extras glonțul. Ia decizia să participe la înmormântarea lui Dimitrie Anghel, la Iași.
Așadar, din dragoste pentru aceeași femeie, doi poeți, buni prieteni, Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel, se sting la 37 și 42 de ani. Natalia mai trăiește încă 50 de ani. Își dă ultima suflare pe 2 septembrie 1962, la Tecuci, la 79 de ani.