România, pe ultimul loc în UE la calitatea vieţii. Gelu Duminică: “Politici create fără cap și fără coadă”

Pentru unii pare șocant, pentru alții, o normalitate tristă. România se află pe ultimul loc în UE, în clasamentul calității vieții și al bunăstării, potrivit unui studiu realizat de organizația nonprofit Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. Îngrijorarea ne sădește cratere în piept, dar pentru a găsi soluții, trebuie să dezgropăm cauzele. Cunoscutul sociolog Gelu Duminică a aprofundat, ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK, acest subiect.

Curios, reporterul aflat în căutare de senzațional, este primit cu zâmbetul pe buze. „Eu sunt optimist! Avem embrionii societății civile, care până acum, au făcut față încercărilor unor politicieni de a o subjuga. Amintiți-vă ce s-a întâmplat în anul 2018! Avem o diaspora care s-a integrat foarte bine în valorile europene și nu tolerează multe derapaje naționalist-extremiste și anti-europene, pentru că, pentru acești oameni, Europa a însemnat cu totul altceva decât pentru noi”, ne-a expus primul atu al României, sociologul Gelu Duminică.

Începutul a fost promițător, astfel că l-am rugat pe interlocutorul nostru să-și continue ideea: „Păstrând proporțiile, să ne amintim ce a însemnat „românismul” pentru „pașoptiști”, pentru că ei s-au școlit în străinătate și au înțeles ce înseamnă deviza „Liberte, Egalite, Fraternite”… Dar, de asemenea, avem un mediu economic suficient de puternic în momentul de față. Adică, atât de puternic încât să nu moară la o adiere de vânt… Și revin la anul 2018, când au existat încercări de a subjuga mediul bancar, iar liderul politic respectiv este acum la pușcărie, în timp ce partidul din care făcea parte și-a cam rupt dinții…”

Duminică: Pe ultimul loc în UE? „Din acest punct de vedere, suntem „lanternă roșie” de multă vreme!”

Dincolo de speranțe și de cârjele pe care acestea se susțin, important este și modul în care am ajuns la această stare de fapt. Se pare că situația în care ne aflăm nu este o surpriză, ba chiar suntem obișnuiți cu asemenea „performanțe”. „Din acest punct de vedere, suntem pe ultimul loc de multă vreme. Dacă privim la indicatorii din anul 1930, vom afla că și atunci tot prost stăteam. Nici la vremea aceea, derapajele din dezvoltare nu au fost stopate prin politici coerente, iar ultimii 30 de ani au adâncit aceste derapaje. Totul pornește de la modul în care a fost gândită dezvoltarea României. Ca sistem de educație, infrastructură, asistență socială, etc….”, a adăugat invitatul nostru.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Sociologii spun că există o multitudine de cauze care generează această situație. Dacă ar fi să punem degetul pe rană, prima tară este sistemul educațional slab, neancorat de piața muncii, după care s-ar „furișa”, în ordine, revigorarea foarte slabă a infrastructurii, politica de dezvoltare incoerentă, căreia îi lipsește o viziune pe termen mediu și lung, leadership-ul politic, „care a fost concentrat pe „astăzi” și nu pe „România de mâine” și nu în ultimul rând, migrația. De fapt, depopularea, ca raport demografic…

În raportul cu pricina se arată că metodologia are la bază categoria nevoilor de bază, și anume hrană și îngrijire medicală, salubritate și siguranță socială accesul la educația de bază, la comunicații și la informații, dar mai ales sănătatea. Am fost curioși să aflăm care sunt cele mai „negre” hibe și de ce…

„Anul trecut, înregistram aproximativ 4,5 milioane de români care trăiesc în sărăcie, în deprivare materială și ni se părea foarte grav. Dar astăzi, constatăm că au mai apărut încă vreo 4 milioane de cazuri speciale, adică încă pe atât, oameni care nu izbutesc să-și găsească resurse, astfel încât să facă față unei situații de criză. Asta înseamnă că, într-un viitor foarte apropiat, mai ales în contextul pandemiei COVID 19, am putea să-i regăsim în rândul populației sărace. Poate, în acest context, anul viitor vom ajunge la 7 milioane de săraci! Sigur, sunt doar estimări, deoarece România înseamnă mult mai mult decât reprezintă aglomerațiile urbane”, a explicat Gelu Duminică.

„Politici create fără cap și fără coadă”

Într-adevăr, se pare că, la Iași, la Cluj și în alte metropole, cetățenii au venituri uneori comparabile cu media europeană. Din păcate, în restul țării, care reprezintă majoritatea, situația este asemănătoare celei din anul 1930. Experții spun că, în anul 2018, erau în jur de 6 milioane de români, neconectați la rețeaua de apă. De asemenea, și în anul de grație 2020, încă avem milioane de conaționali lipsiți de acces la rețeaua de apă și de canalizare.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Sociologul Gelu Duminică a aprofundat: „Încă avem 170.000 de analfabeți, iar 42% din elevii României sunt analfabeți funcționali. Adică, știu să scrie și să citească, dar nu înțeleg ce scriu și ce citesc… Doar doi dintr-o sută de copii care au început școala acum 18 ani, parcurg și învățământul terțiar. Dacă punem în paralel și sistemul general, generat de infrastructură, politica de coeziune, investițiile în zonele dezavantajate, etc, vom realiza de ce România se află pe primul loc, în UE. Aceste politici au fost create fără cap și fără coadă! Ca să vă ofer un indicator, în momentul de față, încă nu dispunem de o hartă a celor mai vulnerabile școli și nici de o hartă a celor mai vulnerabile comunități, astfel încât legiuitorul, Guvernul și Parlamentul să poată crea politici în funcție de nevoi. La noi se fabrică politici pompieristice! Dacă apare un foc, hai să-l stingem!”…

Din nefericire, autoritățile din țara noastră nu dispun de un sistem de avertizare timpuriu, care să mai și funcționeze și care să ne indice problemele actuale și viitoare. „Toată acțiunea este haotică, fiind generată de modul de gândire al politicianului, care judecă azi pentru… azi. Totul se raportează la un mandat! Ați văzut vreo strategie coerentă care să fie asumată și de viitorul partid, care vine la putere? Nu! Dar toți vor „reformă”. În acești 30 de ani care s-au scurs de la Revoluție, doar sistemul educațional a avut parte de vreo 34 de miniștri! Eu unul mi-aș dori să nu se mai reformeze nimic… Politicienii să se oprească din acest capitol și să găsească o serie de puncte comune, pe care să le exprime, pentru binele țării. Logic și necesar ar fi un dialog constructiv, pe baza valorilor…”, a punctat sociologul.

Economia, la pas cu pandemia

Interesant este faptul că, în 2019, România înregistrase cel mai bun an economic din istorie. Această cădere pare, cumva, inexplicabilă. Totuși, nu trebuie să ignorăm neajunsurile create de pandemie, care au dărâmat Lumea la nivel global, unde mai pui că România nu dispune de o economie care să „stea” pe propriile picioare, fără ajutoare externe. Gelu Duminică a aprofundat: „Țara noastră dispune de o economie care devine puternică, în corelație cu alte economii. Și când economiile altor state au început să gâfâie, când au pierdut o mulțime de muncitori, ne-am trezit cu un milion de români care s-au întors acasă! Un milion de oameni care nu aveau locuri de muncă aici, le lipsea asigurarea socială și se găseau într-o stare de vulnerabilitate absolut specială… Să nu uităm că acești cetățeni n-au mai trimis bani acasă, pentru că, logic, nu mai aveau de unde… Au folosit micile lor economii pentru a face față provocărilor!”.

„Un mod de gândire idiotic!”

Se pare că acestea sunt o parte dintre motivele pentru care produsul intern brut a rămas același sau chiar a scăzut. Pe de altă parte, specialiștii susțin că economia românească nu este „bazată pe produse reale, ci mai degrabă pe exportul de materie primă, aici aducând în discuție și resursele umane”.

Din acest punct de vedere, Gelu Duminică a fost categoric: „Noi nu exportăm persoane înalt calificate, care să aducă o valoare adăugată majoră. Cu precădere, exportăm forță de muncă brută, grâu, oțel, etc… Dar nu vindem produse, iar din acest punct de vedere, ne găsim într-o situație extrem de vulnerabilă, în orice situație de criză. Poate par dur, dar ceea ce trăim acum sunt efectele unui mod de gândire idiotic. Efectiv, idiotic!”.

Vocea specialistului spune că există o mulțime de pericole care ne așteaptă la cotitură. Părerea sociologului intervievat de FANATIK este că „Ar fi tragic ca România să alunece într-o zonă de populism și de naționalism extrem. În momentul actual, când disoluția partidelor mari este evidentă și încrederea în acestea este foarte redusă, apariția unei voci charismatice, care poartă un mesaj naționalist, relativ anti-european, va produce valuri serioase. Momentan, nu avem parte de așa ceva, dar asta nu înseamnă că nu va putea apărea… Nu uitați că tot ceea ce înseamnă criză COVID-19 va genera o criză socială profundă. Vor apărea milioane de români săraci, care își vor pierde locurile de muncă, iar cetățenii la care nu a ajuns niciun politician în această perioadă se vor simți trădați… În aceste condiții, vor fi  ușor de manipulat, de ancorat în discursul populist, naționalist, extremist…”

Vă mai amintiți sloganul „nu ne vindem țara”?

Într-adevăr, țara noastră nu s-ar afla într-o situație inedită, din acest punct de vedere. Dincolo de anii ’30, care au marcat apariția partidelor extremiste, care arborau aceleași mesaje anti-europene și anti-minoritare, tipul de discurs a reapărut și după reapariția „democrației”, la începutul anilor ’90.

„Celebrul „Nu ne vindem țara!” a semănat cu discursurile naționalist-păguboase de pe vremuri. Important este pe ce drum a apucat-o România, comparându-ne cu celelalte țări din blocul est-european. Veți vedea că aceastea au ales o altă cale, dar au avut și un alt tip de discurs, au cultivat alt tip de politicieni, care nu au afirmat că „nu ne vindem țara”, dar, mai ales, a existat și un alt tip de electorat, care nu a strigat: „Nu vrem Kent, nu vrem valută, vrem ca Roman să conducă!”. Asta, ca să fiu elegant.. Cel mai mare pericol al nostru este disoluția încrederii în stat. Și vedeți și acum câtă încredere au românii în guvernanți, în problema măsurilor luate împotriva răspândirii virusului care ne ucide! Ceea ce am văzut, zilele trecute, la Iași, în momentul în care statul religios, dacă e să-l numim așa, a învins statul laic, e dătător de fiori!”, ne-a declarat, categoric, Gelu Duminică.

Șomajul, eterna problemă

Rata șomajului nu poate fi redusă, cel puțin momentan. Cei avizați în materie susțin că, pe termen mediu și lung, este cazul să cântărim în ce zonă de politică economică se va ancora România. Potrivit acestora, este necesară o legătură cât mai puternică, între învățământ și piața muncii. Totuși, am aflat cu stupoare că pe piața forțelor de muncă, cea mai ofertată era meseria de contabil. Culmea, breasla care oferă cei mai mulți șomeri este… tot aceea a contabililor. Paradoxuri, non-sensuri… Oferim cursuri de care piața autohtonă nu mai are nevoie…

În opinia sociologilor, cea mai importantă armă a României este resursa umană. De altfel, așa se petrec lucrurile în economia oricărei țări… Aici, însă, Gelu Duminică redevine dur: „Din acest punct de vedere, țara noastră are câteva zone de care își bate joc, respectiv mediul rural (unde resursele sunt cele mai slab calificate, iar diferențele între servicii, la nivel calitativ, sunt extrem de diferite între rural și urban) și comunitățile de romi, care, în momentul de față, din punct de vedere demografic, reprezintă cea mai tânără populație din România. Ambele zone reprezintă comunități-resursă, nu comunități-problemă. Cu toții suntem cetățeni egali ai acestei țări, dar asta înseamnă că trebuie să oferim cât mai mult celor aflați în nevoie, astfel încât să obținem o egalitate, în materie de rezultate”.

Nordicii iau „fața” Europei

În final, ne-am reamintit clasamentul calității vieții și al bunăstării, realizat pe baza unui studiu făcut de organizația nonprofit Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte. Interesant este că… Nordul conduce. Norvegia, Danemarca și Finlanda se regăsesc pe primele locuri în ierarhia traiului bun. Care este explicația?

„Puneți legătura asta, dintre clasament și realitate, în raport cu cele mai bune politici de integrare și de intruziune socială, care există în acea zonă a Europei”, a încheiat Gelu Duminică.

Restul e tăcere.

Gelu Duminică, doctor, profesor și scriitor

Gelu Duminică s-a născut în anul 1977, la Galați. Este doctor în sociologie, profesor asociat al Universității din București, director executiv la Fundația Agenția de dezvoltare „Împreună” și a fost membru în Consiliul Economic și Social, reprezentând societatea civilă. În plus, este autor al foarte multor publicații în domeniul intruziunii sociale.