României i-a luat 15 ani să pună capăt unei proceduri de infringement. Discriminarea, combătută doar în folosul politicienilor

Statul român este abia acum pe cale să transpună în legislația națională o directivă europeană care datează din 2008 care trebuia implementată până în noiembrie 2010. Procedura de infrigement inițiată de Comisia Europeană împotriva României a fost cauzată din neglijență, precum și din calcule politice meschine.

O regulă europeană tratată cu superficialitate

Decizia-cadru 2008/913/JAI adoptată la nivelul UE avea ca scop combaterea rasismului și xeonofobiei și a discriminării combătute de acestea prin intermediul legislației penale a statelor-membre ale Uniunii Europene, pe lângă sancțiunile administrative sau civile. Astfel, fiecare stat trebuia să ia măsuri pentru a pedepsi penal, dacă este săvârșită cu intenție, „instigarea publică la violenţă sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică”.

România a procedat exact invers: în loc să implementeze această obligație, prin Codul Penal din 2009, infracțiunea de incitare la ură și discriminare era definită mult mai vag decât în vechiul cod. „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, prevede articolul 369 din Codul Penal.

Ulterior, România a notificat Comisia Europeană că decizia-cadru din 2008 a fost implementată, însă autoritățile europene au fost de altă părere și, după câteva notificări în acest sens, au inițiat procedura de infringement în 2014. Ce-i drept, nici oficialii de la Bruxelles nu au pus presiune pe guvernele de la București astfel că abia în 2021 cabinetul lui Florin Cîțu a trimis Parlamentului un proiect de lege care conținea noua formulare a articolului 369: „Incitarea publicului, prin orice mijloace, la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane sau împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Noua formulare nu mai viza doar categorii întregi de persoane, ci și persoanele individuale care sunt supuse urii și discriminării și, în plus, era inclusă și sancționarea explicită a instigării la violență. Însă Administrația Prezidențială a sesizat că nici noua formulare nu respectă doleanțele Bruxelles-ului care în 2019 solicitase ca motivele naționalităţii, culorii, cetățeniei și identității de gen să fie incluse în toate prevederile legale relevante privind combaterea discriminării.

CCR impune corecții privind discriminarea

În consecință. președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională întrucât noua normă nu prevedea criterii clare legate de diferențiere a infracțiunilor rasiste și xenofobe de alte infracțiuni. „Președintele României consideră că norma criticată, deși are un caracter general și în consecință o arie mare de acoperire, în absența oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziție legală clară și cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite și de a da naștere la impredictibilitate, soluții neunitare ori reacții diferite ale autorităților publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracțional motivat de ură”, constata Curtea Constituțională.

În Decizia 561 din 21 septembrie 2021, CCR i-a dat integral dreptate președintelui Iohannis afirmând că legea trebuie să conțină în mod explicit criteriile după care un act de incitare la violență, ură sau discriminare poate fi sancționat penal, astfel că proiectul a trebuie reexaminat de Parlament care s-a conformat doleanțelor menționând următoarele criterii: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. După promulgare a devenit Legea 170/2022.

Numai că de data aceasta a fost comis o altă eroare care i-a făcut pe cei de la Comisia Europeană să fie din nou nemulțumiți întrucât s-a adăugat o sintagmă care limita considerabil aplicabilitatea legii, Astfel, criteriile de discriminare puteau duce la sancțiune penală doar dacă erau „considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte”. Comisia a apreciat că formularea este o cerință suplimentară, neprevăzută în Decizia-cadru, limitând domeniul de aplicare.

Digisport.ro

FOTO Milionarul român a ieșit din spital și nu a stat pe gânduri! Unde a fost surprins

În consecință, CE a trimis pe 19 aprilie 2023 o scrisoare suplimentară de punere în întârziere ca un nou pas în procedura de infringement ce însemna că guvernul de la București avea două luni să rezolve situația până la trecerea la noua etapă, a avizului motivat. Însă abia în ședința de săptămâna trecută a Guvernului a fost adoptată noua formă a legii, prin care este scoasă sintagma menționată. Chiar și așa, problema nu este integral rezolvată întrucât proiectul trebuie dezbătut și aprobat în Parlament, astfel că, în varianta optimistă, acesta ar fi promulgat la sfârșitul acestui an.

Avocatul Poporului: „Cenzură mascată a opiniilor”

Însă sintagma propusă pentru eliminare nu este singura problemă a Legii 170/2022. În cadrul reexaminării care a urmat deciziei CCR, printre cele criterii au fost introduse unele care nu aveau nicio legătură cu rasismul, xenofobia sau ura față de diverse minorități sociale. Criteriul „opiniei sau apartenenței politice” este discutabil întrucât pare să limiteze dreptul cetățenilor de a-i înjura pe politicienii care-l conduc și, implicit, dreptul la opinie.

Acest lucru a fost reclamat de Avocatul Poporului care a contestat Legea 170/2022 la CCR în martie 2022. Avocatul Poporului susținea că opinia politică nu face parte din domeniile a căror reglementare a cerut-o Bruxelles-ul. Mai mult, chiar jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a statuat că limitările libertății de exprimare trebuie să răspundă unor „nevoi sociale imperioase” și să fie „proporționale cu scopul urmărit”. De asemenea, un stat democratic trebuie să suporte criticile la adresa guvernanților chiar și atunci când sunt provocatoare sau insultătoare, existând totodată mecanismul sancțiunilor din dreptul civil, fără să fie nevoie de pedeapsă penală.

„Criteriul opiniei politice îngrădește libertatea de exprimare, fragilizează pluralismul ideilor și concepțiilor, constituind o veritabilă cenzură a opiniilor. În aceste condiții, ingerința statului prin restricția impusă de lege nu este proporțională cu scopul urmărit și nu este necesară”, a scris Avocatul Poporului în sesizarea de neconstituționalitate.

Însă judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate a Avocatului Poporului, iar la vremea respectivă subiectul a trecut aproape neobservat, cu toate că o măsură similară preconizată a fi introdusă în 2015 a provocat reacții mult mai virulente în presă și în rândurilor societății civile. Este vorba de proiectul Legii defăimării sociale, care a fost inițiat de către fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea. Proiectul a provocat petiții, proteste formale ale diverselor ONG-uri care reclamau faptul că sunt introduse amenzi contravenționale pentru defăimarea socială – 1.000-30.000 de lei daca ținta defăimării este o persoană fizica sau între 2.000 și 60.000 lei, daca este vizat un grup social.

Dragnea a propus amenzi, PNL-PSD a impus închisoare

Printre „grupurile sociale” vulnerabile la defăimare socială ar fi fost și cei care au o anumită apartenență politică, pe lângă etnie, rasă, sex, religie ș.a. În urmă cu opt ani, presa semnala că adoptarea acestei legi va face ca un jurnalist să poată fi amendat doar pentru că a constatat că un partid are mai mulți corupți decât alții sau că acel partid guvernează prost. Protestele l-au determinat pe Dragnea să renunțe la acest proiect.

După 7 ani, Legea 170/2022 a dus cu totul la un alt nivel ceea ce propunea fostul președinte al PSD. Nu doar că politicienii au reușit să legifereze autoprotejarea lor în fața criticilor, ci au reușit să transfere sancțiunile din domeniul contravențional în cel penal, de la amenzile de zeci de mii de lei la pedepse de până la 3 ani de închisoare. Rămâne doar speranța că nu se va găsi niciun procuror care să urmărească penal un cetățean doar pentru a înjurat un partid care-l scoate din sărite.