În cele două săptămâni de când s-a început administrarea dozei „booster” de vaccin, 465.035 de români deja vacccinați au primit cea de-a treia doză, potrivit raportării din 14 octombrie a autorităților.
La prima vedere, pare un număr impresionant mai ales că este mai mare decât al persoanelor care au primit a doua doză în primele două săptămâni de după momentul când vaccinul împotriva Covid-19 a devenit disponibil întregii populații, adică intervalul 15-28 martie.
Însă ritmul actual al administrării cele de-a treia doze indică faptul că doar unul din trei români care sunt eligibili pentru booster au venit din nou la centrele de vaccinare.
Etapa a III-a a vaccinării anti-Covid a început pe 15 martie, dată după care fiecare român putea să se vaccineze când dorea. În primele două săptămâni de după această dată, numărul persoanelor care primiseră cel puțin o doză a crescut de la 734.000 la 965.000 pe 28 martie, iar cel al românilor cu schemă completă de vaccinare de la 713.000 la 973.000, așadar o creștere de 260.000 pentru a doua categorie.
Pe 28 septembrie, s-a intrat în a patra etapă a vaccinării, în care populația generală se poate vaccina cu a treia doză cu condiția să fi trecut cel puțin șase luni de la administrarea dozei a doua sau a primei doze, în cazul celor vaccinați cu serul produs de către compania Johnson&Johnson.
În cele două săptămâni care au trecut deja, 465.000 de români au făcut și „boosterul”, indică datele furnizate de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare ( CNCAV). Astfel, sunt cu 205.000 persoane mai mult decât în primele două săptămâni de administrare „la liber” a vaccinului din primăvară.
Însă comparația este înșelătoare întrucât o analiză mai complexă arată că datele, în realitate, oferă motive mari de îngrijorare. Numărul celor eligibili pentru doza booster este în realitate mult mai mare, însă proporția românilor care au făcut și a treia doză este mai mică.
În România primele vaccinări împotriva Covid-19 s-au făcut pe 28 decembrie 2020, iar până pe 15 ianuarie vaccinul a fost disponibil numai personalului medical. Până atunci peste 167.000 de angajați din sistemul sanitar se vaccinaseră.
După 15 ianuarie s-a intrat în etapa a II-a, când au putut să se vaccineze persoanele vârstnice și cu boli cronice, precum și angajații din anumite sectoare de activitate, așa-numiții „esențiali”. Această etapă s-a derulat pe durata a două luni, până pe 15 martie, iar la finele ei 713.000 români erau vaccinați cu schema completă.
Când pe 28 septembrie a început administrarea dozei „booster”, erau eligibili toți cei care se vacccinaseră de la începutul campaniei dacă trecuseră 6 luni, adică 973.000. În ultimele două săptămâni, numărul eligibililor a ajuns la 1.496.000 de oameni. Rezultă că numai 31% dintre românii care pot primi doza „booster” în momentul de față s-au vaccinat cu a treia doză.
Asta în condițiile în care, spre deosebire de primăvară, nu mai este obligatorie programarea pentru inoculare, iar autoritățile au avut timp să amplifice infrastructura necesară vaccinării.
Un alt indicator al rezervelor față de vaccinare chiar în rândul populației deja imunizate rezultă din numărul dozelor zilnice administrate. Pe 28 martie, la două săptămâni după ce vaccinarea a fost deschisă întregii populații, 30.113 români primeau a doua doză de vaccin și completau astfel schema de vaccinare. Pe 14 octombrie, la două săptămâni de când a treia doză este disponibilă, 27.173 de români au primit „booster”-ul, ceea ce înseamnă că 3.000 de români pe zi riscă să piardă în perioada următoare imunitatea dobândită anterior.
Ezitările românilor deja vaccinați sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât România este lovită în plin de valul 4 al pandemiei, fiind cea mai afectată țară din Europa la acest moment. Statistica este cu atât mai îngrijorătoare cu cât după 28 septembrie s-au prezentat la centrele de vaccinare cu precădere românii care erau convinși de beneficiile vaccinării.